Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Am dat gata pandemia cu un excel. Două zile de penibil instituționalizat (HotNews.ro)

clarice.jpg

Jurnalista Clarice Dinu scrie că "de câteva zile ni se servește penibilul instituționalizat. Nu se mai vorbește despre pandemie, prioritatea națională este acum un excel".
Sursa imaginii: 
Facebook/Clarice Dinu

Testul “10 august” nu s-a încheiat. Ce se mai poate face? (SpotMedia.ro) - România are 15 anchetatori specializați pentru audierea copiilor abuzați sexual și mii de victime în fiecare an (Libertatea - Raport în premieră al Autorității Electorale: cum își cheltuie partidele banii din subvenții (Adevărul)

Am dat gata pandemia cu un excel. Două zile de penibil instituționalizat (HotNews.ro)

"(…) Pentru prima oară de când coronavirusul își face de cap prin România, o instituție cu competențe în combaterea epidemiei, mai exact Ministerul Sănătății, a publicat pe platforma guvernamentală data.gov.ro, datele statistice, repet datele statistice, despre testare, incidența și vaccinare", scrie jurnalista Clarice Dinu.

"Cine a avut curiozitatea să consulte documentul excel a remarcat cu siguranță că nu avem vreo problemă de GDPR, că nu sunt date personale sau medicale. Pur si simplu sunt date statistice pe care, de altfel, presa le-a cerut constant în ultimul an pentru a oferi informația completă în condițiile în care teza că datele sunt ascunse pentru a acoperi situația reală a fost extrem de răspândită.

Și atunci de unde deranjul? Premierul Cîțu a încercuit într-o poză pe Facebook categoria care ar fi ridicat probleme de avizare: „personalul în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională și al autorității judecătorești, executorii judecătorești, interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției, avocații înscriși în tabloul avocaților, membrii Uniunii Naționale a Notarilor Publici, precum și membrii din România în Parlamentul European”.

Nu cred că există vreun motiv ca datele statistice legate de vaccinare să nu fie publice. Iar apelul societății civile la premierul Cîțu este binevenit.

Singura discuție care ar fi fost legitimă ar fi fost despre corectitudinea datelor pe care Ministerul Sănătății le încarcă în platformă.

Altfel, din toată această tevatură din ultimele zile rămâne doar acea rezistență a sistemului când vine vorba de transparență.

Dl. Vlad Voiculescu nu este un erou, chiar dacă mulți se grăbesc să-i ridice statuie. Acest scandal îl scutește pe moment să dea niște explicații pentru care el însuși își fixase niște termene clare, depășite acum cu mult. Dl. Vlad Voiculescu nu a spus până acum care este stadiul îndeplinirii măsurilor dispuse după incendiul de la Piatra Neamț, nu a prezentat raportul după incendiul de la Matei Balș, nu a explicat clar rațiunile pentru deciziile pe care le-a luat în relația cu Ministerul Educației. Ar mai trebui să spună care e strategia cu pandemia, cu spitalele, cu nosocomialele. Are multă treabă și, deocamdată nu se vede nimic".

Integral pe HotNews.ro.

 

Testul “10 august” nu s-a încheiat. Ce se mai poate face? (SpotMedia.ro)

"Judecătoarea de cameră preliminară a TMB a motivat decizia de respingere a redeschiderii dosarului “10 august”. Pe scurt, soluția este imputabilă în primul rând procurorului șef DIICOT care a întocmit-o, adică Georgianei Hosu care, tot pe scurt, nu a susținut cu argumente motivele pentru care solicitase redeschiderea și nici nu a analizat în ea argumentele parților vătămate care făcuseră plângere împotriva soluției de clasare.

Dacă dna Hosu este doar fundamental incompetentă sau este de rea credință poate fi o discuție, dar nu mi se pare că vreuna dintre aceste variante este preferabilă", notează Ioana Ene Dogioiu.

"Acum întrebarea esențială este ce se mai poate face pentru ca ancheta să meargă mai departe. Există variante mai mult sau mai puțin fezabile, trecute în revistă în articolul de pe SpotMedia.

Cea mai rapidă soluție ar putea sta în pixul procurorului șef interimar DIICOT, Oana Pâțu, care să folosească o portiță lăsată deschisă, aproape indicată, de judecătoarea TMB.

Dacă noua încercare de redeschidere nu va fi făcută, din punctul meu de vedere va fi clar că dosarul a fost preluat pentru a fi ucis cu premeditare", mai scrie jurnalista.

 

România are 15 anchetatori specializați pentru audierea copiilor abuzați sexual și mii de victime în fiecare an. „Față de Norvegia, Franța, nici la grădiniță nu suntem” (Libertatea)

Din mai 2019, agresiunile sexuale comise de autori necunoscuți asupra minorilor sunt anchetate de polițiștii din cadrul Biroului de Agresiuni Sexuale (BAS). De atunci și până astăzi au fost înregistrate 128 de dosare penale dintre care au fost soluționate 96. Într-un interviu pentru Libertatea, șeful Biroului, Bogdan Trandafir, explică cât de important este să știi să vorbești cu o victimă minoră, dar și cum poate un polițist să-și facă treaba mai bine în astfel de cazuri.

 

Raport în premieră al Autorității Electorală: cum își cheltuie partidele banii din subvenții (Adevărul)

PSD a primit în luna ianuarie 7,64 milioane de lei, iar din aceşti bani a cheltuit doar 2,37 milioane de lei, potrivit raportului depus la Autoritatea Electorală Permanentă. Cea mai mare parte a cheltuielilor (1,18 milioane de lei), adică aproape jumătate din aceasta, a fost pentru „presă şi propagandă”, nefiind detaliat exact unde au mers fondurile, adică eventuală cumpărare de publicitate, spoturi sau alte categorii de materiale de promovare. 519.000 de lei (22%) au plecat din conturile PSD pentru a-şi plăti personalul, în timp ce 283.000 de lei (12%) au fost cheltuiţi pentru sondaje de opinie. Aproximativ 180.000 de lei au mai fost plătiţi pentru consultanţă politică.

Al doilea partid ca mărime, PNL, a avut viraţi 6,47 milioane lei. Din aceştia a cheltuit 2,37 milioane lei, circa 60% din sumă (1,41 milioane lei) fiind pentru „presă şi propagandă”. 15% din suma cheltuită (362.000 de lei) a mers pentru plata facturilor de consultanţă, iar 9% din sumă (203.000 de lei), pentru sondaje de opinie. 174.000 de lei e suma care a mers pentru plata salariilor oamenilor din partid.

Din cele 2,05 milioane de lei primite în ianuarie, USR a cheltuit 728.000 de lei. 56% din aceşti bani (402.000 de lei) au mers pentru plata salariilor angajaţilor de partid şi un sfert (138.00 de lei) pentru chirii şi utilităţi. Nu în ultimul rând, 57.000 de lei au fost plătiţi către avocaţi şi experţi. Pe de altă parte, celălalt partid al alianţei, PLUS, a primit 1,43 milioane de lei, din care a cheltuit 248.000 de lei, cei mai mulţi bani, adică peste jumătate din ei (135.000 de lei) fiind pentru salariile angajaţilor. Aproape o treime din banii PLUS (70.000 de lei) au mers către avocaţi şi executori, iar circa 10% (24.000 de lei) către chirii şi utilităţi ale sediilor partidului.

O surpriză a fost Alianţa pentru Unirea Românilor, partid care a primit în ianuarie 2021 1,54 milioane de lei. Din toată această sumă, singura cheltuială făcută de formaţiunea condusă de George Simion şi Claudiu Târziu a fost de trei lei, adică plata unor comisioane bancare.

 

 
Revista presei românești - 10 martie 2021