Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marea tocmeală a marilor penibili (SpotMedia)

dogioiu.jpg

Ioana Ene Dogioiu
Image source: 
spotmedia.ro

O explicație economică pentru revolta marilor orașe: de ce sunt afectate de pandemie mai puternic decât restul țării (Economedia) - Efectele „psihozei Groșan”: pacienți COVID care nu pot respira vin la Urgențe și refuză oxigenul (Newsweek)

Marea tocmeală a marilor penibili (SpotMedia)

"La București prima tocmeală a fost fix pe cifre", atrage atenția jurnalista Ioana Ene Dogioiu. "Duminică, DSP spunea 5,33, ministrul Sănătății vorbea de un indice neclar, dar consistent mai mare. Luni am aflat că unele sectoare sunt deja peste 6 la mie, în frunte cu sectorul 1 cu 7,5 la mie, probabil ca urmare a unei testări mai serioase. Chiar și așa, este clar că e o chestiune de zile, poate chiar de ore, oficializarea cifrei 6.

Pe regula impusă fără ezitare, prin Hotărâri CJSU, altor localități mici sau mari, soluția e carantina fără discuții. Sigur că ar fi un coșmar organizatoric, sigur că răbdarea populației e la limită, că ar putea izbucni revolte, sigur că sunt costuri politice și economice mari. Dar ele erau și la Ciorogârla, și la Bragadiru, și la Timișoara.

În plus, ce ai făcut tu autoritate să preîntâmpini situația? Când toată Europa și-a sacrificat sezonul de iarna și pârtiile au fost goale, la noi era aglomerație maximă. Chiar președintele, acum extrem de discret, ne chema la ski. Mall-uri pline, controale mai deloc, fericire, libertate.

Ei bine, în prag de 6 la mie, la București a început ce altceva decât marea tocmeală.

Acum, abia acum, premierul, primarii, prefectul s-au reunit să se sfătuiască ce să facă pentru a evita carantinarea. Nu în urmă cu o săptămână măcar, când creșterea era deja evidentă...

Da, am ajuns unde am ajuns și pentru că populația nu s-a conformat recomandărilor sau chiar restricțiilor.

De la începutul crizei mă străduiesc să înțeleg de ce ai nevoie de restricții ca să îți aperi propria viață? De ce să ai nevoie de restricții care să înlocuiască instinctul de conservare?

Am un singur răspuns. Oamenii nu au încredere în gravitatea crizei pentru că mesajul care ajunge la ei este fracturat, incoerent, iar modelul este al tocmelii".

Integral, aici.

 

O explicație economică pentru revolta marilor orașe: de ce sunt afectate de pandemie mai puternic decât restul țării (Economedia)

"În orașele puternic industrializate, cu economie privată reală, oamenii circulă mai mult decât în orașele amorțite care supraviețuiesc deseori doar datorită instituțiilor de stat. Angajații merg în fabrici, în clădirile de birouri, circulă pe rutele de navetă, iau masa de prânz împreună sau ies la o bere după program, pentru că așa funcționează economiile dezvoltate. Când un angajat se infectează, anchetele epidemiologice sunt mai mai largi, numărul de teste crește", sunt raportate cazuri multe, scrie jurnalistul Cristian Pantazi.

"Orașele precum Cluj, Timișoara ori Alba Iulia sunt puternic industralizate. Orice carantină, impunere de restricții și închidere de sectoare provoacă pierderi economice la bugetele locale, dar și șomaj și închideri de firme. După un an de restricții, mii de firme au falimentat ori sunt la limita supraviețuirii, zeci de mii de angajați și-au pierdut joburile sau au veniturile diminuate.

Aici, guvernul e între ciocanul economic și nicovala sanitară. Dacă nu ia decizii restrictive, se infectează și mor tot mai mulți oameni. Dacă impune prea multe restricții, sufocă o economie oricum afectată.

Ce poate fi făcut urgent pentru a diminua aceste tensiuni tot mai mari?

În primul rând, testarea trebuie extinsă și găsite soluții pentru ca unele localități să nu se mai simtă ”vânate”.

În al doilea rând, trebuie uniformizate criteriile pe baza cărora se ia decizia de carantinare.

În al treilea rând, vaccinarea. Trebuie crescut rapid ritmul campaniei și deschise centre aproape de marile aglomerări urbane, acolo unde și apar focarele. Guvernul anunță constant creșterea numărului de doze livrate și a capacității de vaccinare, dar ritmul e constant de o lună, la 50.000 de doze zilnic. Mult prea mic.

Fără decizii rapide, diviziunile din societate se vor adânci și terenul pentru teoriile conspirației împinse cu agendă va deveni tot mai fertil".

Integral, aici.

 

Efectele „psihozei Groșan”: pacienți COVID care nu pot respira vin la Urgențe și refuză oxigenul (Newsweek)

Şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea, afirmă că după mediatizarea cazului doctoriţei Flavia Groşan, care a declarat că în spitale sunt omorâţi pacienţi inclusiv prin oxigenoterapie, care ar provoca edeme cerebrale, personalul de la Urgenţe are mari dificultăţi. Un exemplu concret: un pacient de circa 40 de ani - care era într-o stare atât de gravă încât ulterior a ajuns la ATI, intubat, şi a fost pus şi pe circulaţie extracorporală, deşi abia putea respira - s-a dat jos de pe targă implorând să nu i se dea oxigen. Întrebat cum a fost rezolvat cazul, dr. Borcea a spus că pacientul a fost lăsat să îşi dea seama singur că nu putea respira fără oxigen.

Şeful UPU-SMURD Bihor a caracterizat situaţia generată de "fenomenul Groşan" ca fiind "tristă, pur şi simplu tristă", pentru că "oameni în stare gravă fără cunoştinţe medicale sunt învăţaţi să refuze ajutorul medical, fiind convinşi că acesta le face rău".

Newsweek mai scrie că Mihai Gâdea s-a dus s-o încurajeze și s-o pupe pe doctorița Flavia Groșan, după ce aceasta a fost audiată de Colegiul Medicilor. Antena 3 a prezentat-o pe Flavia Groșan ca pe o eroină, insistând că ea a fost aplaudată și a primit flori, după audiere.

 

Alte tilturi din presa zilei:

Cum se justifică Finanțele că suspendă măsura celor 1.500 lei pentru creșă sau grădiniță, deși legea e în Monitorul Oficial din noiembrie 2020. Se pare că au uitat de facilitate când au făcut Bugetul pe 2021 (HotNews)

Ce a făcut justiția în cinci dosare legate de Colectiv: 186 de termene, zero sentințe definitive (Libertatea)

 
Revista presei românești - 23 martie 2021