Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Autorităţile fug de răspundere. Cui îi e frică să bage Bucureştiul în carantină? (Adevărul)

lockdown.jpg

Bucureşti şi 11 judeţe sunt  în scenariul roşu. Peste 2.000 de cazuri noi au apărut în Capitală, în ultimele 24 de ore.
Bucureşti şi 11 judeţe sunt în scenariul roşu. Peste 2.000 de cazuri noi au apărut în Capitală, în ultimele 24 de ore.
Image source: 
Pixabay (ilustrație)

PNRR, programul de 30 mld. euro, are nevoie de o viziune nouă (Ziarul Financiar) - Mașinile electrice prind teren. Ce-i împiedică pe români și ce i-ar încuraja să facă pasul spre transportul viitorului (SpotMedia)

Autorităţile fug de răspundere. Cui îi e frică să bage Bucureştiul în carantină? (Adevărul)

O şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) în care se vor discuta noi restricţii ce ar trebui luate în Capitală este aşteptată abia azi, la trei zile de la momentul în care municipiul Bucureşti a intrat în scenariul roşu cu peste 6 infectări la mia de locuitori şi ar fi trebuit să intre în carantină. Mai exact, ieri a fost înregistrată o incidenţă de 6,37 la mie.

Cercetătorul Octavian Jurma e de părere că există o explicaţie pentru reacţia întârziată a autorităţilor, în condiţiile în care fiecare săptămână înseamnă 20% mai multe cazuri. „Răspunsul e simplu: se fuge de răspundere. Asta este foarte păgubos în pandemie. În medicină, cu cât iei o măsură mai rapid, mai aproape de debutul bolii, cu atât e mai eficientă. Cu cât o amâni, cu atât e mai puţin eficientă”, a declarat Octavian Jurma.

Biostatisticianul spune că numărul cazurilor de pacienţi în stare gravă care au nevoie de terapie intensivă (ATI) a depăşit în prezent vârful din valul 2, atins în prima jumătate a lunii decembrie. „Suntem abia în a 5-a săptămână de creştere din cele 10 la care ne aşteptăm. Partea dramatică este că şi dacă luăm măsuri astăzi, efectele lor se vor vedea peste 2 săptămâni”.

Întrebat cum vede scenariile luate în calcul de autorităţi – prelungirea carantinei de noapte în weekend şi limitarea programului de funcţionare a magazinelor –, Octavian Jurma a arătat că impactul acestora va fi nesemnificativ.

Cercetătorul e de părere că dacă măsurile par rezonabile, înseamnă că ele sunt insuficiente pentru a stopa o creştere accelerată a infectărilor.

Pe larg, în Adevărul.

 

PNRR, programul de 30 mld. euro, are nevoie de o viziune nouă (Ziarul Financiar)

„Dacă acest plan PNRR – de rezilienţă şi recuperare – era altfel decât celelalte planuri cu care au grijă politicienii să apară la câteva luni pentru a mai provoca discuţii, atunci ar fi trebuit să prezinte o situaţie a unui oraş/a unei comune azi şi cum o să fie peste şase ani prin PNRR.

Este adevărat că sunt 90 de pagini din cele 150 cu o prezentare a situaţiei actuale, însă era cu totul altceva dacă ar fi fost efectiv evaluat impactul asupra unui centru urban sau rural selectat aleatoriu al acestui program care are ambiţia de a schimba România...

De ce trebuie lăsată la latitudinea primarilor, care trebuie „să aplice“ cu proiecte, şcolile şi spitalele, când ei au arătat în 30 de ani că dau banii numai pe borduri şi poliţia locală?

De ce nu spune aşa în PNRR: la 10.000 de locuitori, vă fac trei creşe, două grădiniţe, o şcoală şi un centru medical. La 50.000 de locuitori şi încă 50.000 pe o rază de 50 de kilometri cum sunt unele oraşe unde serviciile municipale de educaţie şi sănătate sunt accesate de locuitorii din jur, aveţi dreptul la un spital nou. Pe care să-l facă Ministerul Sănătăţii, pur şi simplu, cu expertiză centrală.

Spiru Haret a făcut 2.343 de şcoli între 1897 şi 1910 în toată ţara şi nu a aşteptat primarii să aplice pentru fonduri de la guvern.

Preşedintele Iohannis este la al doilea mandat şi a pus pe masă proiectul României educate de peste 5 ani. A fost construit, măcar ca model, un campus şcolar de top în cadrul acestui proiect sau sunt numai sute de pagini de analize, declaraţii şi intenţii care se vor transforma în maculatură?

Dacă vrea să facă ceva într-adevăr cu banii de la UE, România are nevoie de mecanisme noi, de o schimbare completă a modului de lucru”, scrie jurnalistul Sorin Pîslaru.

Continuarea în ZF.

 

Mașinile electrice prind teren. Ce-i împiedică pe români și ce i-ar încuraja să facă pasul spre transportul viitorului (SpotMedia)

Pentru că mașinile electrice sunt mai puțin poluante, ne dorim ca ele să le înlocuiască, treptat, pe cele pe benzină și motorină, care predomină acum și care otrăvesc aerul pe care îl respirăm.

Conform Asociației Energia Inteligentă – care citează statistici ale furnizorului de stații de încărcare Lektri.co – avem deja 6.400 de mașini electrice, în România.

Totuși parcul nostru de autoturisme electrice rămâne unul foarte mic, în comparație cu cele din țările Europei de Vest.

Mulți români nu-și permit o mașină electrică din cauză că până și cea mai ieftină costă puțin peste 30.000 de euro.

E o problemă pe care atât statul cât și unii producătorii de mașini încearcă să o rezolve.

Spre exemplu, prin programul Rabla Plus – care va continua și în 2021 – Ministerului Mediului achită 10.000 de euro din acest preț de pornire.

Parte dintre români ezită să își cumpere mașină electrică și din cauză că nu prea pot încă să circule cu ea prin țară fără impedimente, așa cum ar putea-o face cu un una pe benzină sau motorină.

Potrivit informațiilor Asociației Energia Inteligentă (AEI), în România există doar circa 1.200 de stații de încarcare. Dintre ele, însă, doar circa 200 au putere de 50kW și asigură încărcare rapidă.

Integral, aici.