Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce e în spatele manipulărilor de la Foișor și cum au ajuns premierul și ministrul Sănătății să se saboteze reciproc (SpotMedia)

magda-gradinaru.jpg

Magda Grădinaru
Image source: 
spotmedia.ro

Campanie de conștientizare a DSU cu imagini ale pacienților Covid aflați la ATI (HotNews) - România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă (PressOne) - Candidaţii români au aplicat de aproape 4 milioane de ori pentru 70.000 de joburi în T1/2021, în creştere cu 70% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut (Ziarul Financiar) - Most wanted de România. Urmăriţi internaţional, dar liberi. De ce scapă unii infractori și inculpați (Newsweek)

Ce e în spatele manipulărilor de la Foișor și cum au ajuns premierul și ministrul Sănătății să se saboteze reciproc (SpotMedia)

Felul grotesc în care s-a desfășurat transferul unor pacienți, cu trupurile expuse camerelor de televiziune, în vreme ce alți pacienți se sufocau fără un tub de oxigen disponibil, ne-a lăsat să întrevedem războaiele din spate, ale căror mize nu au legătură cu niciunul dintre bolnavii lăsați să aștepte, la ușa reglărilor de conturi, scrie jurnalista Magda Grădinaru.

În vreme ce televiziunile transmiteau imaginile haosului de la Spitalul Foișor din București, cu pacienți încredințați rudelor vineri seară și alții scoși în curte, așteptându-și transferul spre alte spitale, toate autoritățile au trecut în public.

Cu toții se uitau la televizor – directorul spitalului, primarul Capitalei Nicușor Dan, pentru că spitalul este unul dintre cele aflate în subordinea PMB, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu, responsabilul cu comitetul de urgență Raed Arafat, prim-ministrul Florin Cîțu – așteptând ca telespectatorii să se poziționeze și să își aleagă tabăra.

Operații ortopedici sau bolnavii de COVID în stare gravă?

Vlad Voiculescu sau Florin Cîţu?

Faptul că șeful Guvernului a decis să își saboteze ministrul – Florin Cîțu a ieşit să facă o declarație de presă după ce a anunțat Vlad Voiculescu aceeași intenție – arată că acesta din urmă este izolat în Guvern și atunci devine problematică capacitatea reală de reformă și de administrare a Sănătății, în zile de criză, când deciziile trebuie validate imediat.

Potențialul acestui conflict e să devină o criză politică majoră, cu ieșirea USR PLUS de la guvernare.

Integral pe SpotMedia.

 

Campanie de conștientizare a DSU cu imagini ale pacienților Covid aflați la ATI (HotNews)

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a demarat o campanie în care încurajează populația din România să poarte mască și să se vaccineze prezentând situația dificilă existentă la nivelul departamentelor de urgență, ca urmare a creșterii numărului de pacienți confirmați cu noul Coronavirus care necesită internare pe Secțiile de ATI.

În acest video este prezentată situația din UPU Brașov, în data de 9 aprilie 2021. Din păcate, aceasta nu este o situație singulară, ci este realitatea în care se află toate UPU-urile din țară.

Majoritatea cazurilor prezente în UPU sunt medii și grave. Principala problemă identificată este aceea că pacienții ajung târziu la spital, deși aveau simptome sugestive de cateva zile.

Duminică, 11 aprilie 2021, un număr de 635 de pacienți erau asistați în cadrul Unităților de Primiri Urgențe, la nivel național.

 

România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă (PressOne)

În subordinea ministerului Sănătății funcționează o instituție intitulată „Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog” (CNSMLA) și care are, cel puțin teoretic, rolul de coordona, implementa și evalua la nivel național politicile privind sănătatea mintală.

Organigrama actuală a centrului arată cam cât de mult i-a păsat statului de sănătatea mintală a românilor în ultimii zece ani.

În cadrul instituției lucrează momentan un singur psiholog stagiar, iar posturile de psihiatru, asistent social și psiholog principal sunt vacante.

La cârma instituției se află Alina Nicoleta Părăluță, o doamnă care, după o carieră în domeniul hotelier, a venit în centru pe postul de contabil șef. Odată ce fosta directoare, medicul psihiatru Ileana Botezat, a ieșit la pensie, doamna Părăluță a devenit director interimar.

Ministerul spune că, pentru 2021, centrului i s-a alocat un buget de peste 2,6 milioane de lei, din care 460 de mii de lei sunt pentru plata salariilor, 40 de mii pentru activități de organizare și funcționare administrativă, iar peste 2,1 milioane sunt dedicați derulării proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

PressOne arată în articol și cât de complicat e să faci psihoterapie prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

 

Candidaţii români au aplicat de aproape 4 milioane de ori pentru 70.000 de joburi în T1/2021, în creştere cu 70% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut (Ziarul Financiar)

Aplicările candidaţilor români la joburi au crescut cu 70% în primul trimestru din 2021 faţă de primele trei luni din 2020, respectiv de la 2,7 milioane la aproape 4 mi­lioane, cu o medie lunară de aproximativ 1,3 milioane de aplicări, conform datelor de pe platforma de recrutare eJobs.

Pe platformă au fost postate 70.000 de joburi noi în primele trei luni ale anului, o valoare egală cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cele mai multe CV-uri sunt primite pentru joburile din vânzări, relaţii clienţi/call center, administrativ/logistică, marketing, e-commerce, bănci sau IT.

 

Most wanted de România. Urmăriţi internaţional, dar liberi. De ce scapă unii infractori și inculpați (Newsweek)

În ultima vreme, auzim tot mai des despre infracțiunile unor interlopi români prin străinătate, chiar dacă aceștia sunt dați în urmărire internațională pentru fapte comise cu violență în România. Unii dintre ei sunt chiar localizați, dar își văd în continuare de infracțiuni. Alții beneficiază chiar și de hotărâri ale justiției din țările în care au fugit. Aici vorbim de state precum Marea Britanie și Italia care le permit infractorilor să rămână în continuare acolo unde sunt în loc să-și ispășească pedepsele la care sunt condamnați în România.

În această situație se află interlopi celebri, cunoscuți pentru violența lor, precum Adrian Preda din Clanul Sportivilor, dar și milionari condamnați sau urmăriți pentru fraude financiare enorme, precum Alexander Adamescu, Puiu Popoviciu, Gabriel Săvulescu. Lor li se adaugă fugari recenți, foști angajați ai statului, care au de făcut și ei ani grei de pușcărie în România, precum fostul ofițer SRI Daniel Dragomir și fosta procuroare Alina Bica.

Newsweek România a făcut o analiză a situației.