Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Patriarhul Daniel dă primele semne că susține vaccinarea. Preoții antivaxeri sunt criticați tot mai des (SpotMedia)

iohannis_daniel.jpeg

Image source: 
site-ul Administrației Prezidențiale

Trebuie să ne facem bine (PressOne) - În comuna cu cei mai mulți asistați social fără școală din țară, oamenii vor să se întoarcă în sălile de clasă (Libertatea)

Patriarhul Daniel dă primele semne că susține vaccinarea. Preoții antivaxeri sunt criticați tot mai des (SpotMedia)

În România, până acum, s-au vaccinat cu o singură doză aproape 3,5 milioane de oameni. Pentru a limita răspândirea virusului, ar fi nevoie ca 10 milioane de români să facă vaccinul.

Pe drumul către imunizarea colectivă, ajutorul Bisericii ar reprezenta un sprijin neașteptat pentru autorități aflate în căutarea unor noi modalități de încurajare a vaccinării.

Într-un stat laic, reprezentanții cultelor nu ar trebui să se implice în probleme ce țin de sănătatea publică.

Mai mult, aceștia ar trebui să sprijine acțiunile de protejare a membrilor comunităților religioase, fără a profita de perioada tulbure din timpul pandemiei.

Între stat și Biserică a apărut o ciocnire puternică în primăvara anului 2020, atunci când președintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgență din cauza pericolului generat de epidemie, dar și de lipsa materialelor de protecție, a medicamentelor și a procedurilor sanitare.

Această decizie a adus și interzicerea desfășurării slujbelor și a ceremoniilor religioase. Mai mulți preoți au fost afectați de interdicții, pierzând o sursă importantă de venit pentru parohiile lor.

În 16 februarie, Klaus Iohannis, președintele României, îi face o vizită patriarhului Daniel pentru a detensiona relațiile. După acea întâlnire nu s-au făcut declarații oficiale.

Efectul ei a fost că șeful Bisericii și-a schimbat atitudinea și nu a mai încurajat mesajele antimască și antivaccin venite dinspre o parte a clerului.

Patriarhul Daniel nu s-a vaccinat “încă”, dar când o va face se va anunța oficial, a spus purtătorul de cuvânt al BOR.

Aceste indicii arată că între autorități și Biserica Ortodoxă s-a încheiat un pact de neagresiune. Guvernul va încerca să nu mai restricționeze adunările religioase, iar preoții vor respecta măsurile minime de protecție și distanțare.

În săptămânile următoare se va observa cât de mare va fi impactul neutralității BOR în ce privește campania de vaccinare și dacă vocile preoților ce susțin imunizarea credincioșilor se vor face mai des auzite.

Biserica e la fel de mult interesată ca și autoritatea laică să se depășească rapid situația actuală, una în care pericolul îmbolnăvirilor și al morții nu a trecut, iar teama perturbă încă întreaga societate, scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

 

Trebuie să ne facem bine (PressOne)

Gianina Mirea e asistentă medicală și crede că e vorba de un miracol la mijloc pentru că mai e în viață. Până acum doi ani a lucrat ca asistentă în mai multe spitale și, la un moment dat, a luat dintr-unul dintre ele virusul Hepatita B. Boala a fost agresivă și a ajuns în situația de a avea nevoie de un transplant hepatic.

Toamna trecută, la un an de la transplantul peste care a trecut cu bine, când numărul de infectări COVID creștea galopant în România, s-a angajat ca asistentă în secția de terapie intensivă COVID-19 de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Spune că a făcut-o din dorința de a ajuta, așa cum a fost și ea salvată de alți medici și asistente. Trecutul ei recent de pacient într-un pat conectat la oxigen o face și să înțeleagă cât se poate de bine suferința celor de care acum trebuie să aibă grijă.

Gianina Mirea (43 de ani) lucrează în unitatea mobilă de terapie COVID instalată în curtea spitalului. Împreună cu infirmiera, trebuie să aibă grijă de opt bolnavi, iar lunile cu multe cazuri au însemnat că paturile au fost mereu pline.

PressOne a stat timp de două zile alături de asistentă pentru a vedea ce înseamnă dorința de a salva toți pacienții.

 

REPORTAJ. În comuna cu cei mai mulți asistați social fără școală din țară, oamenii vor să se întoarcă în sălile de clasă. „E o rușine pentru noi” (Libertatea)

În comuna Viziru, din Brăila, sunt 134 de beneficiari ai venitului minim garantat care nu au fost nicio zi la școală. Este cel mai mare număr din țară. Alți 167 au făcut doar câteva clase. Mulți vor să se întoarcă la școală, dar numărul de locuri este limitat.

E o zi de primăvară cu soare și un cer de un albastru timid, ciupit de nori mici și albi. Sub el, Rădița Coica a întins mai multe sârme de haine colorate. Este mama a cinci copii și are zi-lumină treabă în gospodărie. Iar de un an, mai are pe cap și școala online. Doi băieți sunt încă în școala generală și cu cel mic a mai stat și la ore. „Dacă eu nu știu să umblu, nu știu ce făceau ei acolo. Dar auzeam și eu”, spune femeia.

Rădița are 42 de ani și doar trei clase. Toată viața a lucrat „cu ziua”. Nici soțul ei n-a fost la școală, amândoi primesc cei 142 de lei pe lună, de la stat. „Am fost la școală, dar am fost puturoasă. Un an am rămas repetentă și nu m-am mai dus”. Dar a ținut ca toți copiii ei să nu-i calce pe urme și să facă măcar opt clase. „Pentru că a fost greu pentru mine. Dacă aveam și eu zece clase, poate că nu mai eram pe-aici. Poate că aveam și eu un viitor mai bun. Ești copil și nu-ți dai seama…”

Singura școală unde există o clasă este la Unirea, comuna vecină, la 18 kilometri distanță de Viziru. Primăria ar dori să le asigure transportul la școală, numai să se organizeze grupele.

„A doua șansă” este un proiect pe care Ministerul Educației îl desfășoară de zece ani și care asigură școlarizare celor care fie nu au fost deloc la școală, fie au abandonat.

La nivel național, 22% dintre beneficiarii ajutorului social nu au terminat școala, adică aproape 38.000. Ministerul Muncii se angajează, printr-un parteneriat cu Ministerul Educației, că-i va școlariza pe cei care vor, doar că i-a numărat greșit. În comunicatul de presă este precizat că 14.000 nu au terminat școala, însă rapoartele solicitate de Libertatea arată că sunt aproape de trei ori mai mulți.