Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine sunt oamenii care se vaccinează noaptea la maratoane (PressOne.ro)

maraton.jpg

Image source: 
site-ul PressOne

Peste 2.300 de români au certificate de deces COVID, dar n-au fost raportați către populație (Libertatea) - Statistici versus realitate: Doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania în 2020, spune Inspecţia Muncii. Realitatea este că sunt 700.000 de români pe şantierele din străinătate (Ziarul Financiar)

Cine sunt oamenii care se vaccinează noaptea la maratoane (PressOne.ro)

Sala Palatului, locul care altădată se umplea de oameni care băteau din palme a devenit, pentru trei zile și trei nopți, centru de vaccinare non-stop.

De ce e nevoie totuși de un maraton, de ce e nevoie de vaccinare noaptea, mai ales în condițiile în care tocmai s-au deschis la liber toate centrele și nu e nevoie de programare?

Cel mai surprinzător e poate motivul invocat de Cătălina. „N-aș avea încredere să mă duc într-un spital, sinceră să fiu... Nu am fost niciodată. Mi se pare mai sigur aici. Am avut prieteni care au venit și am zis să vin și eu.”

Neîncrederea în sistemul medical și frica de spitale face ca ieșirea din cadrul clasic și mutarea actului medical într-un loc atipic, cum e o sală de spectacole, să taie din reticența oamenilor de a se vaccina.

Dar și programul încărcat este un motiv pentru mulți.

Dorin lucrează ca șofer de autobuz. În timpul zilei, i-ar fi fost peste mână să vină să se vaccineze. „Mi se pare normal să mă vaccinez, ca să scăpăm de nenorocire”, spune el. I-a încurajat pe toți din jurul lui să se vaccineze, dar nu-i mereu foarte ușor să-i convingă.

Emily are 25 de ani, e din Paris, e manager de resurse umane la o companie franceză și lucrează în România. A venit cu fratele ei la vaccinare, pentru că s-au gândit că noaptea e mai liber. „Vreau să călătoresc”, spune ea, dar vrea și ca pandemia să se termine, să fie în siguranță și să-și reia viața înapoi.

Maher studiază de câteva luni limba română la Universitate, în primul an. A venit din Siria, pentru a fi alături de fratele său, deși restul familiei este în Alep. Vorbește o combinație simpatică de română cu engleză – „my fratele studies medicina at Carol Davila”. I-a fost ușor să vină să se vaccineze, fiind student. Se gândește să rămână în România, dar nu are planuri pe termen lung.

Integral, aici.

 

Peste 2.300 de români au certificate de deces COVID, dar n-au fost raportați către populație (Libertatea)

Pe baza cifrelor oficiale ale Institutului Național de Statistică din codul de mortalitate COVID-19, furnizate la cererea Libertății, împreună cu explicații din spitale și de la primării, am descoperit cel puțin 2.300 de oameni morți până la 1 martie 2021. Ei figurează oficial drept morți COVID în actele din spital, la familii, la Primării și în scriptele INS. Însă aceiași oameni au fost excluși din raportările făcute de Grupul de Comunicare Strategică către public și din situațiile întocmite de România pentru instituțiile europene. Diferența a fost creată practic în doar patru luni, din octombrie 2020 până în ianuarie 2021.

Datele INS arată că, în primele cinci luni de pandemie, autoritățile au raportat cu 20% mai mulți morți COVID decât cei înscriși ca atare de către medici. Mai apoi, au procedat invers. În octombrie 2020 – ianuarie 2021 nu s-au raportat cel puțin 15% din decesele pe care spitalele le-au considerat drept COVID, dar statul le-a schimbat, caz cu caz, cauza morții și nu le-a mai comunicat către populație.

„Cel mai probabil, este vorba despre o sumă de erori umane”, a spus duminică, la Prima TV, Ioana Mihăilă, noul ministru al sănătății, referindu-se la „eventualele diferențe de raportare ale deceselor COVID”.

Datele oficiale ale statului român, aflate acum în posesia Libertății, arată că diferențele nu sunt generate de o raportare confuză, după cum nu constau în diferențe tehnice între baze de date. De asemenea, nu sunt produse de „erori umane”, de greșeli individuale ale unor funcționari.

Nu e o greșeală a funcționarilor, e o politică a statului, explică Libertatea.

Redacția a discutat cu mai mulți specialiști din spitale, cu persoane din familiile decedaților și oameni din Primării.

DSP-urile pot respinge COVID drept cauza morții. În Corona Forms, doar specialiştii din DSP-uri pot să confirme un deces COVID, transformând linia cu CNP-ul pacientului din „verde” în „roşie”. DSP-urile fac asta după ce primesc de la spital informaţiile privind decesele. Aici apare un filtru: dacă, în baza definiţiei de caz, specialiştii din DSP consideră că unii morţi de COVID declaraţi de medicii din spitale nu sunt, de fapt, morţi de COVID, atunci nu validează decesul respectiv. Chiar dacă spitalul trece cuvântul „deces” la statusul pacientului, în platformă, linia pacientului rămâne verde şi decesul nu se numără la total.

Până la această oră, nici Ministerul Sănătăţii și nici Institutul Naţional de Sănătate Publică, care la rândul lui deține cifrele de la DSP, nu au răspuns solicitărilor ziarului de a transmite publicului câte decese COVID declarate de medicii din spitale au fost invalidate de DSP-uri, în baza metodologiei.

 

Statistici versus realitate: Doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania în 2020, spune Inspecţia Muncii. Realitatea este că sunt 700.000 de români pe şantierele din străinătate (Ziarul Financiar)

Numai 59 de români au plecat să muncească în străinătate în 2020, arată datele furnizate de Inspecţia Muncii la soli­ci­ta­rea ZF referitoare la distri­bu­ţia românilor în construcţii în ţările Uniu­nii Europene. Olanda şi Polonia au primit, la rândul lor, câte un român în construcţii, în vreme ce în Franţa au ajuns 16, în Belgia - 13, iar în Danemarca - 6.

„Agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate au obligaţia să transmită trimestrial situaţia privind persoanele mediate şi an­gajate în străinătate“, spune Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii, ca răspuns la solicitarea ZF.

Însă, de cele mai multe ori, ple­cările nu se fac prin agenţii, ci pe cont pro­priu sau prin intermediul rudelor ori al cunoştinţelor.

În tot acest timp, România are un deficit de circa 350.000 de oameni în sectorul construcţiilor, dacă toate proiectele anunţate - publice şi private - ar urma să fie duse la îndeplinire, potrivit unei analize ZF pe baza datelor furnizate de jucătorii din piaţă. Din acest număr, cam 100.000 ar trebui să fie angajaţi calificaţi, pentru sarcini care necesită experienţă şi pregătire, spun constructorii din România.

 

Păcatele Înalt Prea Misoginului Teodosie (Adevărul)

Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, continuă să vorbească despre femeie ca despre un „păcat“, considerând că „dacă nu păcătuia, nu ar fi născut în dureri”. Derapajele înaltului ierarh al Bisericii Ortodoxe Române sunt taxate nu doar de societatea civilă, ci şi de clerici ortodocşi, dar şi catolici.

Derapajele lui IPS Teodosie au rămas, de multe ori, netaxate de conducerea Bisericii Ortodoxe Române, însă credincioşii au reacţionat violent pe paginile de socializare. Şi de această dată, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR spune că „nu există o poziţionare a Patriarhiei Române fata de orice formulare absconsă a cuiva din Biserică. Ar fi un prea mult. Eu nu sunt purtătorul de cuvânt (explicativ) al fiecărui ierarh din România“, transmite Vasile Bănescu.

Figură controversată a Bisericii şi sursa „Mache“ a Securităţii, conform dosarului aflat la Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ÎPS Teodosie şi-a permis întotdeauna să sfideze legea lumească şi pe cea a clericilor. Anul trecut, de Paşte, a ţinut o a doua Înviere la Constanţa, nu a purtat niciodată mască, a organizat pelerinaje şi procesiuni religioase, i-a împărtăşit pe credincioşi cu aceeaşi linguriţă şi, mai nou, a afirmat că vaccinul autentic este Sfânta Împărtăşanie. Când s-a pus în discuţie schimbarea modului în care sunt botezaţi copiii, după decesul bebeluşului de la Suceava, arhiepiscopul Tomisului s-a opus spunând că nu pot fi schimbate canoanele vechi de peste 1.000 de ani, scrie Adevărul.

 

 
Revista presei românești - 10 mai 2021