Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ne mai trebuie o sută de maratoane (Adevărul)

ion-m-ionita_0_2.jpg

Jurnalistul Ion M. Ioniță
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Cum pot fi convinşi românii de la sat să se vaccineze. Sugestiile unui expert (Adevărul) - Şapte cartiere bucureştene din 20 au preţuri medii de peste 100.000 de euro la trei camere (Ziarul Financiar) - Prima mașină electrică din Românai i-a aparținut Nadiei (Gazeta Sporturilor)

Ne mai trebuie o sută de maratoane (Adevărul)

Singurele acțiuni eficiente în actualul context pentru a creea emulație în favoarea vaccinării s-au dovedit operațiunile tip maraton. Cifrele raportate sunt spectaculoase, pe măsura efortului voluntarilor, dar nu este suficient, atrage atenția jurnalistul Ion M. Ioniță.

Fără asigurarea imunității de grup, ne vom găsi într-o situație foarte dificilă, tocmai când lumea așteaptă, la capătul răbdării, să se ridice majoritatea restricțiilor .

Scăderea numărului de cazuri noi, rezultat al măsurilor luate după izbucnirea celui de-al treilea val al pandemiei, întărește sentimentul că greul a trecut și că nu mai este nevoie de mare lucru pentru a ne întoarce la viața normală. Din păcate, este un fals sentiment de siguranță, pe care l-am mai avut până acum și s-a dovedit că nu a durat prea mult până când ne-am întors din nou în pandemie .

Relaxarea economică, reîntoarcerea la lucru în industriile sever afectate în ultimul an, practic ieșirea din pandemie, toate depind de nivelul de siguranță atins la nivel social. Altfel, nimic nu se schimbă în mod fundamental.

Spectacole sportive, concertele, industriile conexe, toate au nevoie de magic-ul prag de vaccinare de 70 la sută din populație pentru a putea să producă din nou și să plătească angajații.

Cum reușesc autoritățile în câteva săptămâni, să nu piardă cursă vaccinării este marea întrebare. De unde mai facem rost de o sută de maratoane?, întreabă jurnalistul.

 

Cum pot fi convinşi românii de la sat să se vaccineze. Sugestiile unui expert (Adevărul)

Campania dusă de autorităţi până acum pentru a-i convinge pe români să se imunizeze pare să fi vizat exclusiv persoanele educate, din mediul urban, în special tinere şi de vârstă medie, iar argumentele oferite au fost de regulă logice, stiinţifice, în paralel apelându-se la spiritul civic. În schimb, aceleaşi autorităţi par să fi uitat complet de persoanele cu educaţie medie sau scăzută, cu venituri mici, care locuiesc în oraşele mici din provincie sau la sate, de pensionari, muncitori şi ţărani, deşi aceştia reprezintă de departe majoritatea. De altfel, deşi statisticile arată că peste 60% dintre români trăiesc în mediul rural sau în oraşe mici, puţin urbanizate, inclusiv campania promovată la posturile de televiziune a prezentat într-o primă fază medici, iar apoi manageri şi IT-işti care îi îndeamnă pe oameni să se vaccineze. Din imagini lipsesc însă vârstnicii, muncitorii sau ţăranii.

Expert în comunicare, Alina Bota consideră că autorităţile vor trebui să dea dovadă de empatie pentru a ajunge la acest public-ţintă.

Următorul pas ar fi, spune ea, ca autorităţile să se inspire din campaniile de comunicare în masă de succes pentru acest public-ţintă. Un exemplu ar fi campaniile electorale, care sunt similare ca mod de comunicare cu această campanie. „Cine a avut impactul cel mai mare la această categorie de public? PSD şi, mai nou, AUR. Ce au făcut ei? Au ţinut cont de valorile publicului-ţintă şi le-au oferit mesaje cu puternic impact emoţional. Aici este cheia comunicării cu această categorie: cu ei comunici emoţional. Suntem popor latin, emoţia bate logica întotdeauna în comunicarea cu noi”, adaugă Alina Bota. Important va fi şi modul în care va fi transmis acest mesaj. Mesajul trebuie să fie simplu, clar, într-un limbaj accesibil. „Un alt lucru de care trebuie ţinut cont este folosirea în comunicare a limbajului publicului-ţintă şi a modului lor de comunicare. Ne place sau nu, «M...E PSD» a funcţionat mai bine decât «JOS CORUPŢIA», aşa că mesajul trebuie să fie simplu”, punctează ea. În plus, importante vor fi şi canalele pe care se va purta această comunicare. Online-ul şi televiziunile de ştiri sunt mai puţin indicate, în special în cazul vârstnicilor, dar există alte modalităţi ca mesajul să ajungă şi la ei.

 

Ce arată datele de pe piaţa imobiliară: Şapte cartiere bucureştene din 20 au preţuri medii de peste 100.000 de euro la trei camere (Ziarul Financiar)

Numărul cartierelor în care a crescut preţul mediu al apar­tamentelor vechi din Capitală la peste 100.000 de euro a urcat la şapte, potrivit datelor companiei de con­sul­tanţă imobiliară SVN România.

Apartamentele din zona Moşilor s-au scumpit în aprilie cu 10,3% faţă de luna anterioară, ajungând la 107.000 de euro, faţă de 97.000 în martie. Lista este com­ple­tată de zonele Mall Vitan, Brâncoveanu, Victoriei, Unirii, Aviaţiei şi Unirii.

Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capi­tală au crescut cu 400 de euro în aprilie faţă de martie sau cu 0,4% şi cu 2,7% sau aproape 2.700 de euro faţă de aprilie 2020, la 99.250 de euro.

 

Prima mașină electrică din Românai i-a aparținut Nadiei (Gazeta Sporturilor)

Micuțul automobil, primit cadou de marea gimnastă în 1977 din partea președintelui Mexicului, poate fi admirat într-o expoziție inedită a unui om de afaceri din zona Bucovinei.

Reportajul publicat de ziarul sportiv prezintă mașina: un exemplar de epocă Rolls Royce, dotat cu o manetă pentru direcție în loc de volan, pedale de frână și accelerație. Automobilul e dotat cu două motoare electrice și acumulatori de 72 de volți, beneficiind de o autonomie de circa 100 km, iar viteza maximă e de 40 km/oră.