Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România educată la o terasă și-un mic: școala este ultima “remarcă” goală de conținut a președintelui Klaus Iohannis, la finalul a 13 minute de relaxări pentru nunți, petreceri și magazine (EduPedu)

raluca-pantazi.jpg

Raluca Pantazi
Image source: 
EduPedu

Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu vrea să-l publice. Mai rău decât măsluirea (SpotMedia) - Drumurile din România sunt construite cu materie primă din Polonia, Italia sau Turcia (Ziarul Financiar) - Inventatorii români se împuținează. Câte brevete se solicită anual și mai ales, câte din ele ajung să producă bani (HotNews)

România educată la o terasă și-un mic: școala este ultima “remarcă” goală de conținut a președintelui Klaus Iohannis, la finalul a 13 minute de relaxări pentru nunți, petreceri și magazine (EduPedu)

Jurnalista Raluca Pantazi a observat că 1 minut a durat nimicul despre școli. Și a fost și ultimul, în discursul de 13 minute în care președintele Klaus Iohannis a anunțat o ploaie de măsuri de relaxare. Nici măcar una nu are în vedere elevii, profesorii, spațiul școlii. Din 15 mai, magazinele revin la program normal, nunțile și botezurile sunt la liber pentru participanții vaccinați, nu mai există restricții de circulație. Întâiul profesor al țării, președintele Klaus Iohannis a scos, însă, România educată la o terasă și-un mic. Singura șansă pentru ca profesorii să-și poată vedea față-n față toți elevii este să-i aducă la restaurant. Școlile rămân la fel de închise pentru “neesențiali”, adică pentru copiii de clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a și a XI-a din localitățile aflate în scenariu galben.

Tatăl proiectului de țară România educată pare să-și fi întors iar fața de la școală și să viseze la vacanță mai mult decât cei pe care i-a avut odinioară elevi. Ce am aflat în prețiosul minut dedicat educației? Paradoxal, de la tribuna cea mai înaltă a statului aflăm că în școli ar funcționa un scenariu care a fost eliminat de guvern de pe 29 aprilie 2021: scenariul roșu. Îi amintim președintelui Klaus Iohannis că propriul ministru al Educației, acum liberalul Sorin Cîmpeanu, a anulat scenariul roșu de acum 2 săptămâni, în încercările constante pe care le-a făcut pentru a aduce cât mai mulți copii la școală. Poate n-ar strica dacă și-ar face temele mai temeinic chiar președintele țării.

Educația a fost pe ultimul loc nu doar ca ierarhie între temele alese de președinte, dar și prin importanța anunțului: marea noutate pentru copii, profesori și părinți a fost că pentru ei nu se schimbă nimic. Vom reveni, după poftă, la terase, restaurante, nunți, botezuri, evenimente, fără nicio limită pentru cei vaccinați.

De neînțeles cum va continua campania de vaccinare, în rândul profesorilor nehotărâți care nu au nunți și cumetrii la care trebuie să participe?

Integral, aici.

 

Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu vrea să-l publice. Mai rău decât măsluirea (SpotMedia)

Raportul privind modul de raportare a numărului de decese provocate de Covid este cutremurător nu atât prin diferenţele între diferite raportări, care ajung la 7.000 de morți, cât prin haosul teribil din sistemul sanitar pe care îl arată, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Și este posibil ca acest haos întreținut atât de Nelu Tătaru, cât și de Vlad Voiculescu să fi fost motivul pentru care actualul ministru nu a vrut să facă public raportul, în pofida solicitării premierului Cîțu. Cine îl citește are toate motivele să se cutremure.

Aveți originalul pe SpotMedia.ro.

Ce arată el? Pe scurt, că spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații.

Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare:

1. Corona forms - unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS.

2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri.

Și de aici a început nebunia. De exemplu, posibilitatea ca același decedat să fie raportat în platforma Ministerului Sănătății de mai multe spitale prin care pacientul a trecut succesiv.

Plus eterna dilemă: morţi de Covid sau morți cu Covid? Diagnostic principal – diagnostic secundar.

Și, pe lângă faptul că lucrurile erau deja complicate, în toamna anului trecut, exact când era mai greu în valul al doilea, raportările din alerte.ms.ro au devenit tot mai complicate.

Din septembrie (ministru Tătaru) s-a mai adăugat un câmp, în noiembrie (ministru Tătaru) au devenit 6 câmpuri, în martie 2021 (ministru Voiculescu) au devenit 10 câmpuri.

Cum își putea imagina cineva că spitale deja cocoșate de efortul pandemiei, cu oameni suprasolicitați, puteau face totul ca la carte în acest hățiș?

A fost o acțiune voluntară, o măsluire?

Personal, nu cred… Ar fi fost preferabil să fie vorba despre o fraudă, o măsluire. Pentru că ea presupune control, coerență și posibilitatea unei rapide corectări și reintrări în adevăr. Ceea ce vedem în acest raport este exact lipsa oricărui control, a oricărei coerențe. Ceea ce e cu mult mai grav, conchide Ioana Ene Dogioiu.

 

Drumurile din România sunt construite cu materie primă din Polonia, Italia sau Turcia (Ziarul Financiar)

De la începutul anului 2021, industria materialelor de construcţii se con­frun­tă cu scumpiri de până la 40% ale materiei prime. La fina­lul anului trecut, state pre­cum Turcia, Federaţia Rusă şi China au imple­men­tat măsuri de pro­tecţie a pieţelor proprii, re­du­când expor­tu­rile de materii prime şi de ma­te­riale de con­struc­ţii, în în­cercarea de a-şi sus­ţi­ne pro­priile economii.

De unde importă Ro­mâ­nia ma­teriale pen­tru a-şi construi drumurile şi auto­stră­zile? Din Franţa şi Italia vin ma­terialele geo­sin­tetice, tot din Italia vin parapeţii şi vopse­lele pentru mar­caje ru­tiere, din Turcia şi Rusia vin ţevile şi ca­blurile folosite în lucrările de uti­lităţi şi oţel-betonul, iar din Polonia, Ungaria şi Serbia bitumul.

Pe plan local există produ­că­tori care spun că se văd ne­voiţi să ape­leze la impor­turi pentru a-şi fa­brica produsele din porto­fo­liu, în con­diţiile în care în România mul­te din­tre materiile pri­me nece­sare nu se mai produc, arată ZF.

 

Inventatorii români se împuținează. Câte brevete se solicită anual și mai ales, câte din ele ajung să producă bani (HotNews)

Anul trecut, puțin peste 800 de români au solicitat un brevet de invenție. În urmă cu 10 ani, numărul inventatorilor români era aproape dublu. În afara ”inventatorilor” persoane fizice, cereri de obținere a unui brevet de invenție mai depun universitățile, institutele de cercetare dar și companiile (în general cele străine). România a avut inventatori care au dus faima țării la nivel mondial: Coandă, Poenaru, Aslan și mulți alții. În ultimii 30 de ani invențiile făcute de români rar au trecut granițele țării. Mai mult, doar 4-5% din brevetele de invenții obținute sunt și aplicate din cauza lipsei banilor și a dezinteresului, spun specialiștii.

Continuarea, aici.

 
Revista presei românești - 14 mai 2021