Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce poți face Covid-19 chiar dacă ești vaccinat? Explicațiile experților (HotNews)

coronavirus.jpg

Image source: 
Pixabay (ilustrație)

Ce arată raportul Ministerului Sănătății: Aplicația oficială pentru decesele Covid-19 nu a înregistrat o treime din persoanele moarte din cauza epidemiei (SpotMedia) - Rata inflaţiei va depăşi 4% în 2021, în timp ce dobânzile sunt la minime record. Dobânzile real negative aduc pierderi românilor care au depozite bancare în lei (Ziarul Financiar) - Când în fața balconului plouă cu rachete. Viața unei studente din România într-un oraș bombardat din Israel (Libertatea)

De ce poți face Covid-19 chiar dacă ești vaccinat? Explicațiile experților (HotNews)

De ce unii oameni se infectează cu coronavirus, deși s-au vaccinat recent? Acest subiect provoacă îngrijorare, scrie agenția de presă Bloomberg, citată de HotNews, punând și o întrebare folosită de persoane care ezită să vină să primească serul: ”Dacă vaccinurile nu anulează total șansele de a face Covid-19, de ce să te mai vaccinezi?”

Asta nu este, însă, abordarea corectă, din cauza unui fapt simplu: Niciun vaccin sau medicament nu funcționează în 100% din cazuri.

Vestea bună este că cele mai eficiente vaccinuri contra Covid-19 se apropie destul de mult de această valoare maximă. Studii în lumea reală arată că serurile Pfizer și Moderna sunt 97% eficiente împotriva bolii cu simptome, 86% împotriva cazurilor asimptomatice și 94% contra spitalizării.

Tom Clark, șeful unei unități de evaluare a vaccinurilor contra Covid de la Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA spune că acestea sunt ”genul de procentaje pe care ți le dorești dacă vrei să pui capăt unei pandemii”.

Statistic vorbind, totuși, asta înseamnă că unele persoane vaccinate complet tot se vor îmbolnăvi și ar putea chiar să fie spitalizați sau să moară.

În România, 4.363 persoane s-au infectat cu coronavirus după imunizarea cu două doze de vaccin, reprezentând 0.2% din totalul persoanelor vaccinate cu ambele doze, din 27 decembrie până pe 9 mai. În această perioadă 74 persoane care au avut un test pozitiv după administrarea celei de-a doua doze de vaccin au murit.

Continuarea, pe HotNews.ro.

 

Ce arată raportul Ministerului Sănătății: Aplicația oficială pentru decesele Covid-19 nu a înregistrat o treime din persoanele moarte din cauza epidemiei (SpotMedia)

În urma confruntării dintre premierul Florin Cîțu și fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu, opinia publică a aflat că există o problemă cu datele despre decesele provocate de pandemie. Un raport al ministerului, văzut și de premier, a fost publicat la inițiativa ultimului.

În documentul oficial nu se precizează când au fost realizate cele două aplicații digitale dedicate raportărilor legate de epidemie;

Ministrul Ioana Mihăilă a refuzat inițial să dea publicității raportul de anchetă cu privire la decese;

Publicarea acestuia arată că anumite date au fost ascunse sau prezentate ambiguu;

DSP-urile au trecut sub tăcere 7.201 de decese Covid-19, declarate de spitale;

În raport, responsabilitatea e pusă pe umerii celor care au raportat, nu pe ai celor care nu au făcut-o sau care nu au sesizat problema;

Documentul vorbește despre o “presiune generată de agravarea situației epidemiologice”.

Raportul aduce în atenția opiniei publice un caz de manipulare a datelor legate de pandemie, consideră jurnalistul Emilian Isăilă. În opinia sa, e destul de dificil de acceptat că avem în față o eroare de 30%, o treime din numărul decese raportate în mod oficial, adică 7.201 persoane.

În primul rând, raportul, prin diferențele constatate, pune în discuție credibilitatea Guvernului și a instituțiilor sale în relația cu Comisia Europeană și cu Organizația Mondială a Sănătății.

În al doilea rând, toate acțiunile și toate deciziile autorităților devin discutabile, dacă un număr atât de mare de decese nu au fost raportate.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, prezintă luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea PSD, situaţia deceselor asociate Covid. Ea este așteptată azi, de la ora 16:00, la ”Ora Guvernului”.

 

Rata inflaţiei va depăşi 4% în 2021, în timp ce dobânzile sunt la minime record. Dobânzile real negative aduc pierderi românilor care au depozite bancare în lei (Ziarul Financiar)

Ameninţarea inflaţiei revine în prim-plan după ce în 2020 rata scăzuse spre 2%, iar BNR a revizuit din nou în creştere prognoza privind rata anuală de la sfârşitul lui 2021 cu 0,7 puncte procentuale, la 4,1%, o presiune mare venind dinspre preţurile bunurilor enegetice.

Aurelian Dochia explică: „Dobânzile real negative nu sunt chiar atât de neobişnuite în practică - în România au existat în ultimele decenii destule perioade în care deponenţii au pierdut din puterea de cumpărare a sumelor plasate în depozite bancare remunerate la dobânzi mai mici decât rata inflaţiei. De obicei, astfel de situaţii sunt temporare şi localizate pe anumite pieţe“.

 

Bucureștiul produce un munte de gunoi de 1,2 miliarde de lei anual. Cine se îmbogățește din pubele (Newsweek)

Cele mai multe contracte de salubritate între companii și sectoare au fost încheiate la finalul anilor ‘90 de către Primăria Generală, care, apoi, le-a cedat sectoarelor. Potul este enorm: în jur de 200 de milioane de lei anual pentru fiecare sector, deci 1,2 miliarde de lei pentru tot orașul. În ultimii 20 de ani, s-au plătit 24 de miliarde de lei, în jur de cinci miliarde de euro pentru acest serviciu.

Acești bani sunt foarte greu de urmărit. Din multiple motive: slăbiciunea statului a făcut ca traseul gunoiului să fie, practic, necunoscut, la fel ca și destinația.

De altfel, nu e foarte clar nici cât gunoi se produce, nici cât se colectează: Primăria Generală oferă date care se bat cap în cap cu cele ale Agenției de Protecția Mediului și ambele seturi de informații sunt, oricum, sub cifrele oferite de Eurostat.

Sau, altfel spus, pe parcursul gunoiul, din coșul de acasă până la groapă și/sau reciclare, sunt prea multe găuri negre, unde cantitățile de deșeuri se pierd.

Așa au apărut multele terenuri virane care sunt adevărate mini-gropi de gunoi prin care roiesc oameni ai străzii, animale abandonate, șobolani.

Newsweek România are pe site dosarul integral Mogulii gunoaielor Capitalei.

 

Când în fața balconului plouă cu rachete. Viața unei studente din România într-un oraș bombardat din Israel (Libertatea)

Ioana Mogoș, studentă la o universitate din Herzliya, districtul Tel Aviv, a povestit pentru Libertatea ce înseamnă să trăiești într-o țară în război, cu alerte de rachetă de câteva ori pe zi. Căminul ei are buncăre antiaeriene pe fiecare palier unde deja s-a adăpostit de șase ori în ultimele două zile, în timpul alarmelor. Pe timp de pace, aceste adăposturi funcționează ca săli de lectură.

„De trei zile funcționez pe cafea și băuturi energizante”, spune Ioana, în conversația video pe care a avut-o cu Libertatea. „Trebuie să te gândești de zece ori înainte să faci cel mai simplu lucru. Zici: mă duc afară. Dar ce înseamnă asta, pentru cât timp ies, știu unde pot să mă adăpostesc, cât de aglomerat e la supermarket? Nu doar rachetele sunt amenințarea. Unii oameni se înjunghie, cum s-a întâmplat în Ierusalim. Oamenii sunt pur și simplu într-un conflict între ei și nu știi cum vor reacționa”, spune tânăra.

Integral în Libertatea.