A întrebat ţara Florin Cîţu înainte de a-i pune în cârcă 16 miliarde de euro datorie publică suplimentară dintr-un foc? (Ziarul Financiar)

A întrebat ţara Florin Cîţu înainte de a-i pune în cârcă 16 miliarde de euro datorie publică suplimentară dintr-un foc? (Ziarul Financiar)

Nu poţi angaja ţara peste noapte cu asemenea sume la datoria publică, chiar dacă scopul reducerii rapide a decalajelor de dezvoltare este acceptat de toată lumea. Mai ales dacă ştii că nu eşti în stare să faci proiectele la timp, scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

Din cele 29 de miliarde de euro din PNRR, 16 miliarde de euro sunt credit, iar 13 miliarde de euro sunt granturi.

Cum de Ungaria, Polonia sau Cehia şi chiar Bulgaria, ţară cu o pondere a datoriei publice în PIB foarte redusă, s-au hotărât să nu apeleze la partea de împrumut din NextGeneration, în schimb România s-a repezit să ia cu amândouă mâinile toţi banii?

Nu s-a dezbătut deloc acest împrumut de 16 mld. euro, care reprezintă aproape 8% din PIB-ul actual al României şi aproximativ un sfert din veniturile bugetului conso­lidate într-un an.

Aici trebuia să intervină şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale, ai Comitetului de Supraveghere Macro­prudenţială, ai Ministerului de Finanţe.

Citiți articolul de opinie aici.

Vicepreședintele liberal Rareș Bogdan este adeptul unei schimbări la vârful formațiunii politice: „Orban poate rămâne la șefia PNL, dar cu un partid bolnav” (Libertatea)

Nu candidează la șefia PNL și „deocamdată” nici la prezidențialele din 2024. „Cu răbdarea se trece marea”, spune Rareș Bogdan într-un interviu pentru Libertatea, în care explică de ce a decis să nu atace funcția numărul unu din PNL. Mai spune și că, orice s-ar întâmpla la congresul PNL din septembrie, el se va afla „100% în tabăra celui care va câștiga”. „Care va fi aia, vom vedea”, păstrează suspansul prim-vicepreședintele PNL.

PSD și caii mari din 2024 (SpotMedia)

Dl Ciolacu agită fără mare aplomb moțiunea de cenzură, pentru că tot se apropie finalul sesiunii parlamentare și glonţul merită tras pentru a bifa o activitate de opoziție care se respectă.

De ce să vrea PSD la guvernare acum? Sigur, ar pune mâna pe resursele guvernării, dar numai cu prețul unei dificile guvernări de coaliție și cu un președinte neprietenos la Cotroceni, o postură care nu poate decât să-l erodeze și în care nu poate decât să enerveze.

Dacă Puterea este eficientă și punctează politic, este vital să o întrerupi, dar, când coaliția merge greoi și cel puțin deocamdată nu livrează mai nimic, de ce să o deranjezi?

Anul electoral 2024 va fi unul teribil pentru că se vor alinia în el absolut toate alegerile: europarlamentare, locale, parlamentare, prezidențiale. Și va fi o uriașă descărcare de energie politică acumulată în 4 ani fără niciun fel de decont la urne.

PSD poate folosi această perioadă pentru o rebranduire politica. În parte ea a început la alegeri prin înlăturarea celor mai detestate figuri: Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea, Viorica Dăncilă, Florin Iordache, Rădulescu - Mitralieră. Da, doi dintre ei au căpătat sinecuri, dar nu mai sunt sub sigla PSD.

A început și o vagă reprofesionalizare prin aducerea în prim plan a lui Alexandru Rafila. Este foarte puțin, rămâne de văzut daca va mai fi ceva, însă în mod cert pentru PSD este vital să șteargă în acești 4 ani ștampila de partid al incompetenței și grobianismului.

Necesitatea de a împinge în față figuri credibile, cu care să acceseze și un electorat dincolo de zona îmbătrânită și rurală majoritară acum, este accentuată de miza prezidențialelor.

Marcel Ciolacu pare să-și conștientizeze limitele, toate sursele spun că nu are ambiții prezidențiale, ceea ce e un avantaj pentru PSD.

Dacă obiectivele îi vor reuși, iar actuala putere nu va începe să livreze consistent și altceva în afară de haos și scandal, să nu ne mirăm dacă în 2024 PSD va reveni pe caii cei mari și momentul 2000 se va repeta, cu asupra de măsură chiar, scrie IOana Ene Dogioiu.

Analiza, aici.

Criza migranților din Mediterană prin ochii unui român care lucrează pe o navă de salvare: „Europa a întors spatele acestor oameni și s-a comportat ca o fortăreață” (HotNews)

Dragoș Nicolae lucrează din 2017 pentru o organizație internațională care salvează migranți din Marea Mediterană. Românul a povestit pentru HotNews.ro cum decurg astfel de operațiuni de salvare, cine sunt oamenii care-și asumă asumă riscuri imense pentru a trece marea în bărci improvizate și cum a evoluat această migrație în ultimii ani.

Criza din ultimele zile din exclavele spaniole Ceuta și Mellila din nordul Marocului, unde peste opt mii de migranți au intrat pe teritoriul european, cei mai mulți înot, readuce în discuție problema migranților din Africa care încearcă să ajungă pe mare în Europa.

Românul Dragoș Nicolae lucrează ca „search and rescue officer” la o astfel de organizație, SOS Mediterranee, pe nava Ocean Viking. Din 2016 până în prezent SOS Mediterranee a salvat din mare aproape 32 de mii de persoane.

Interviul, aici.

A făcut istorie la Budapesta (Gazeta Sporturilor)

Robert Glință e primul român campion european în probele masculine de natație! Sportivul de 24 de ani s-a impus în cursa de 100 m spate de la Campionatele Europene de la Budapesta cu un nou record național.

România nu mai câștigase un aur european de la CE din 2004, de la Camelia Potec, care se impusese la 200 m liber. La masculin, țara noastră nu a avut până acum un campion european.