Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Raportul MCV - un eșec. Ministru slab, premier ridicol triumfalist (SpotMedia)

dogioiu.jpg

Ioana Ene Dogioiu
Image source: 
spotmedia.ro

Fals triumfalism (Revista 22) - Dezbateri pe tema Educaţiei. Vorbărie multă pentru idei valoroase puţine (Adevărul)

Raportul MCV - un eșec. Ministru slab, premier ridicol triumfalist (SpotMedia)

Ioana Ene Dogioiu comentează raportul MCV dat publicității marți. Acesta este, de fapt, un eșec pentru actuala majoritate, pentru Guvern și ministrul Justiției, notează jurnalista. N-a mai dat nimeni foc casei, e deci un progres față de PSD, dar nici reparațiile după incediu n-au început. Iar obiectivul a fost ratat.

Stelian Ion nu a știut ce să facă odată ajuns ministru al Justiției.

Întâi a vrut să spargă proiectele Legilor Justiției în chestiuni urgente, care să fie adoptate rapid și grosul care să fie împins abia în toamnă. Apoi, a înțeles că nu merge, dar nu a mai făcut nimic concret, dimpotrivă.

Legea pentru desființarea SIIJ băltește la Senat după ce de Cameră trecuse într-o formulă contestată, dar care s-ar putea dovedi în final preferabilă celei pe care o dorește UDMR, adică crearea unei noi secții, în PICCJ, numai pentru infracțiuni de corupție.

Se așteaptă opinia Comisiei de la Veneția cerută de ministrul Justiției, care va veni în iulie, deci posibil ca SIIJ să prindă și 2022. Rămâne de văzut dacă și Stelian Ion în aceeași funcție.

DIICOT nu are șef și în cadrul parchetului antimafia sunt tot felul de probleme, de la cazul Tolontan, până la acuzația unor surse interne că ministerul ar fi încercat să intervină într-o cauză care privește o fostă consilieră a ministrului.

DNA nu are titulari nici pentru șeful adjunct, nici pentru șefii de secții. Din cauză că Legile Justiției nu au fost corectate, DNA nu poate aduce procurori pe cele 40% posturi rămase vacante. Iar pentru dotare tehnică a primit 10% din banii ceruți.

Raportul MCV mângâie cumva pe cap România cu ușurarea că nu mai există niciun pericol iminent la adresa Justiției. Adică prin comparație cu asalturile PSD e, desigur, cu mult mai bine.

Că rămânem cu MCV nici măcar nu este rău în sine. Nu știu daca suntem pregătiți să rămânem de capul nostru. Rău e că ministrul este foarte slab, iar premierul într-o iresponsabilă campanie electorală.

Integral pe SpotMedia.

 

Fals triumfalism (Revista 22)

E nevoie ca guvernul să renunțe la falsul triumfalism, să recunoască public că România este mult sub rata vaccinării din UE și, în esență, să aibă curajul de a ghida națiunea cu calm și profesinalism.

Andrei Cornea se referă în mod special la campania de vaccinare anti-Covid.

Totul indică faptul că aceasta merge anevoie și nu atât din motive organizatorice sau birocratice, ci pur și simplu fiindcă o mare parte a populației României fie nu vrea să se vaccineze, fie ezită sau are greutăți în a ajunge la centrele de vaccinare. Este vorba mai ales despre o parte însemnată a populației rurale, dar chiar și în orașele mari campania bate pasul pe loc.

Numărul de 5 milioane de vaccinați până la 1 iunie n-a putut fi atins nici pe departe, iar celelalte termene estimate pentru mai târziu sunt și mai discutabile. Îngrijorător e și faptul că abia 60% din personalul din Educație s-a vaccinat, că în rândul personalului medical sunt numeroase persoane care se opun deschis vaccinării, că medicii de familie au un aport foarte limitat la efortul de vaccinare, deși rolul lor ar fi fost esențial mai ales pentru persoanele cu risc mai mare de complicații. Acest evident eșec nu pare să-l determine pe premier să abandoneze tonul triumfalist care dă senzația că lucrurile merg bine și după plan.

Ce ar trebui deci guvernul să facă? Simplu, să nu mai vrea să fie popular cu tot dinadinsul. Să nu se mai ghideze după sondajele de opinie – un timp.

Citiți mai mult în Revista 22.

 

Dezbateri pe tema Educaţiei. Vorbărie multă pentru idei valoroase puţine (Adevărul)

Asistăm în spaţial public la noi dezbateri privind Educaţia. Fie că este vorba despre digitalizare, despre o nouă lege a Educaţiei, în timp ce problemele importante ale Educaţiei sunt altele: conţinuturi, calitatea corpului profesoral, evaluarea calităţii prin măsurarea progresului şcolar al elevilor. Despre aceste aspecte esenţiale se vorbeşte puţin sau deloc. Nu spun că  discuţiile prezente sunt inutile sau nenecesare. Doar că ele nu ating fondul problemelor din Educaţie, notează Ștefan Vlaston în Adevărul.

Președintele EduCer atrage atenția asupra problemelor arzătoare ale învăţământului, în opinia sa:

Conţinuturile Educaţiei. Sunt aceleaşi, cu mici deosebiri, cu cele de acum 50 de ani. Aceleaşi planuri cadru, aceleaşi programe şcolare

Calitatea corpului profesoral. Nu se schimbă de la sine. Cea mai simplă cale ar fi autoformarea continuă a profesorilor, sub imboldul legării salarizării de performanţă, de progresul şcolar al elevilor, măsurat cu aplicaţii informatice. Până nu realizăm această legătură, este iluzoriu să discutăm despre calitatea corpului profesoral.

Evaluarea obiectivă a calităţii educaţiei. Singura cale este măsurarea progresului şcolar al elevilor, într-un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe aplicaţii informatice.

Ministrul Cîmpeanu vrea o nouă lege a Educaţiei. Aproape fiecare ministru al Educaţiei a vrut să-i rămână numele în istorie legat de o nouă lege a Educaţiei. Bine că n-au reuşit, n-au apucat să o promoveze până să fie daţi afară. O lege a Educației trebuie să funcţioneze 20-30 de ani, pentru a arăta dacă este bună sau nu.

Evaluările internaţionale ne spun că educaţia românească este coada Europei. Economia suferă din lipsa forţei de muncă calificate, cei mai buni elevi pleacă la universităţi străine şi majoritatea nu se mai întorc. Clasa politică pune interesele clientelei de partid deasupra intereselor ţării, de aici nenoricirea în care se zbate şcoala românească.

 

Alte titluri din presa de azi:

Raport de şantier: sunt în lucru 11 tronsoane de autostradă şi drum expres, care cumulează 206 km. Niciun tronson nu se află în Moldova. Strabag, Spedition UMB, Aktor, PORR Construct sunt câteva dintre companiile în mâinile cărora stau cele mai mari proiecte de infrastructură din România la această oră (Ziarul Financiar)

Piața serviciilor de curierat în 2020: Poșta Română a scăzut cu 13%, competitorii au crescut cu 20%. La șefia Serviciului de curierat al Poștei s-a aflat soția unui lider de sindicat, angajată în Companie în 2015 (G4Media)

Care este prețul corect al cloud-ului guvernamental? România a pus în PNRR 500 de milioane de euro, cum e în alte țări / Despre proiect, pro și contra (HotNews)

O călătorie pe acoperișurile verzi ale Bucureștiului. Sunt 7 milioane de metri pătrați de acoperișuri pe blocurile din București. Doar 900 dintre ei sunt acoperiți cu vegetație (PressOne)

 

 
Revista presei românești - 9 iunie 2021