Vaccinarea în România pe grupe de vârstă: trei din zece români între 50 și 80 de ani sunt imunizați cu cel puțin o doză (Libertatea)

Vaccinarea în România pe grupe de vârstă: trei din zece români între 50 și 80 de ani sunt imunizați cu cel puțin o doză (Libertatea)

Campania de vaccinare din România continuă pe trendul descendent. Pe 15 iunie, 4.580.633 de persoane au primit cel puțin o doză de vaccin, potrivit CNCAV. Numărul este departe de ținta pe care inițial autoritățile o stabiliseră pentru 1 iunie, respectiv de cinci milioane de oameni vaccinați. Iar ritmul vaccinări nu dă semne să-și revină. Mai mult, ieri, medicul militar Valeriu Gheorghiță și secretarul de stat Andrei Baciu, respectiv președintele și vicepreședintele campaniei de vaccinare, au anunțat că România va renunța la o parte din dozele de vaccin pe care ar trebui să le primească în perioada următoare, dar și că mai multe centre de vaccinare vor fi închise, în timp ce altele vor avea programul redus. Tot ieri, 15 iunie, CNCAV a publicat detalii privind situația vaccinării pe categoriile de vârstă.

Calculele Libertatea arată că trei din zece români între 50 și 80 de ani sunt imunizați cu cel puțin o doză. Persoanele cu vârsta între 60-69 de ani au mers în cel mai mare număr la vaccinare. Procentul celor imunizați la această categorie de vârstă nu este însă unul foarte ridicat, ci de 36%. La celelalte categorii de vârstă considerate cu risc ridicat în fața COVID, respectiv 70-79 de ani, dar și de peste 80 de ani, numărul celor imunizați este și mai mic.

Cele mai mici procente de vaccinaţi au fost raportate la categoriile 16-19 ani şi 20-19 de ani, categorii considerate cu risc scăzut de a dezvolta o formă severă a bolii.

Varianta indiană ar putea să devină dominantă în România până în luna august, cel târziu septembrie, singură sau în tandem cu tulpina braziliană. Platoul infectărilor va mai dura câteva săptămâni (Republica)

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma atrage atenția încă o dată că "vaccinarea protejează față de toate tulpinile VOC ale SARS-CoV-2 în circulație și este singura măsură care poate împiedica apariția unui val 4 în toamnă. Este regretabil că efortul de vaccinare a fost abandonat atât de rapid. Autoritățile nu au niciun motiv să se considere în vacanță.

Oricine moare în aceste zile de COVID-19 ar fi putut trăi și azi dacă ar fi decis să se vaccineze cu 30 de zile în urmă. Pe patul de moarte regretul că ai crezut minciunile negaționiste e însă tardiv. Prea multe familii au aflat asta când era prea târziu.

Vaccinează-te, mai de vreme sau mai târziu virusul va ajunge în casa tuturor, dar va lua doar viața celor nevaccinați. Nu e prea târziu să optezi pentru a nu mai participa la loteria morții prin COVID-19.

Dacă ești deja vaccinat, bucură-te de vacanță și de evoluția bună a infectărilor care se află într-un platou care va mai dura câteva săptămâni".

Mai multe, aici.

Unde sunt reformele promise de Coaliție? Marile eșecuri: legile justiției, pensiile speciale și alocațiile (Europa Liberă)

Coaliția de guvernare a reușit să livreze puține reforme promise în timpul campaniei electorale. Desființarea pensiilor speciale, reforma sistemului de justiție, desființarea Secției Speciale bat pasul pe loc, iar Coaliția dă sentimentul că mimează reforma.

Cuvântul reformă a însoțit în ultimele șase luni discursul Coaliției de guvernare. Multe teme au rămas la stadiul de promisiune, rezultatele sunt puține, iar deciziile între PNL, UDMR și USR PLUS se iau cu mare greutate.

„Când tragem linie vedem că sunt foarte puține lucruri de pus pe masă”, constată după șase luni de guvernare vicepremierul Dan Barna. El a recunoscut că în percepția publică poate apărea ideea că în „Coaliție se mimează reformele” și „de pomană se face un balet săptămânal” cu temele puse pe masă.

Discuțiile au mers puțin mai bine în zona împărții funcțiilor, notează Europa Liberă. PNL a preluat conducerea interimară a TVR, USR PLUS și-a adjudecat conducerea radioului public, iar Avocatul Poporului va merge spre UDMR.

Coaliția a decis să nu majoreze alocațiile în acest an.

Codul Electoral a rămas doar pe hârtia noului Acord semnat de liderii Coaliției. Reprezentanții societății civile au cerut cu insistență reluarea discuțiilor despre noul Cod Electoral, care să prevadă și alegerea primarilor în două tururi. UDMR nu este de acord cu acest lucru și a cerut să dețină funcția de președinte al Comisiei de Cod Electoral. PNL nu a fost de acord, iar subiectul a fost blocat.

Pe agenda Coaliției au apărut însă teme noi, precum terenul de la Romexpo. Proiectul este susținut de PNL, dar respins categoric de USR PLUS. UDMR se află la mijloc.

Coaliția de guvernare a rămas datoare la capitolul reforme, dar promite că ele se vor regăsi în Planul Național de Redresare și Reziliență. Premierul Cîțu a declarat că evaluarea miniștrilor va ține cont de gradul de reformă impus în ministere.

Ce a dus PSD și AUR la 50%, iar pe USR PLUS să deconteze erorile guvernării. Până una, alta, în PNL e concurs Interviu video (SpotMedia)

Ultimul sondaj IRES arată o creştere importantă pentru PSD și una mai mică la AUR, dar iată că împreună ajung la 50%, în vreme ce USR PLUS pierd patru procente și par a fi cei care decontează erorile guvernării, pentru că și PNL urcă modest.

Sunt datele unui sondaj realizat de IRES în luna mai, care arată un PSD la 36%, PNL la 28%, AUR – 14% și USR PLUS la 11%.

E o fotografie de moment, spune, într-un dialog cu Spotmedia.ro, politologul Andrei Țăranu, care contează mai degrabă pentru partidele care sunt în așteptarea unui congres.

Dan Barna are de explicat cele patru procente pierdute de USR PLUS și nu toate sunt de pus în cârca guvernării, iar Florin Cîțu duce o campanie triumfalistă, care i s-ar putea întoarce împotrivă. Niciuna dintre acestea nu este despre România și în România PSD a recuperat procentele, chiar fără să facă nimic.

Interviul video este disponibil aici.