Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ce nu se spune în dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare: deficitul public de pensii s-ar înjumătăţi dacă CAS s-ar plăti la valoarea reală a salariilor (Ziarul Financiar)

sorin_paslaru.jpg

Jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef Ziarul Financiar
Image source: 
site-ul Ziarului Financiar

Cum vrea să vindece Guvernul „boala cronică” a țării: sărăcia. Cu o lege din 2016, tichete de muncă și mașini electrice (Libertatea) - Alba-neagra cu dosarul „Colectiv“, disjuns azi, reunit a doua zi (Adevărul) - Premieră în numirea noului Avocat al Poporului. Cum au fost desemnați până acum șefii instituției (Ziare.com) - Machiavelicul plan prin care ministrul Cîmpeanu protejează, cu mâinile membrilor CNATDCU, plagiatorii. Ioan Aurel Pop, șeful CNATDCU, își anunță demisia (PressOne)

Alba-neagra cu dosarul „Colectiv“, disjuns azi, reunit a doua zi (Adevărul)

Dosarul „Colectiv” a fost reunit, ieri după-amiază, după ce magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au reevaluat oportunitatea scindării cauzei în două părţi: una cu funcţionarii publici – printre care şi primarul Piedone – şi alta cu patronii şi ceilalţi inculpaţi. Ultimele termene ale dosarului vor avea loc însă în toamnă, începând cu 22 septembrie, dată la care va fi luată în discuţie schimbarea de încadrare juridică pentru inculpaţii cu statut de funcționari publici la data faptelor.

Prima sentință în dosarul Colectiv s-a dat la 4 ani de la trageedia din clubul bucureștean, Piedone fiind condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare.

 

Premieră în numirea noului Avocat al Poporului. Cum au fost desemnați până acum șefii instituției (Ziare.com)

Parlamentarii romani au demis-o miercuri, 16 iunie, pe Renate Weber din functia de Avocat al Poporului, aceasta urmand a fi inlocuita, potrivit surselor Ziare.com, cu Fabian Gyula (50 de ani).

Numirea unui nou Avocat al Poporului, in persoana lui Fabian Gyula inregistreaza o "premiera" nemaiintalnita in ultimii ani: viitorul sef al institutiei nu a avut tangente cu zona politica, acesta fiind de mai bine de 20 de ani procuror si cadru didactic la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

Institutia Avocatului Poporului a fost definita pentru prima data in Romania in Constitutie in anul 1991 (modificata si republicata in 2003), la ideea liberalului Dan Amedeo Lazarescu care a dorit infiintarea unei institutii noi dupa model suedez, menita sa-i protejeze pe cetateni de abuzurile administratiei de stat.

Ziare.com reamintește cum au fost desemnați până acum șefii instituției.

 

Cum vrea să vindece Guvernul „boala cronică” a țării: sărăcia. Cu o lege din 2016, tichete de muncă și mașini electrice (Libertatea)

O treime din copiii României trăiesc în sărăcie, conform „Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020”. Sărăcia este și cauza pentru care peste trei mii de copii sunt separați anual de părinții lor în România. Transformată într-un refren birocratic și îngropată în documente oficiale, sărăcia din România a fost rareori luată în serios de către guvernanți. Vine Planul Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR) cu o viziune diferită în ceea ce privește reformele sociale?

Planul de Reziliență al României este structurat pe 15 componente care acoperă șase piloni. Suma totală ce poate fi accesată este de 29,2 miliarde euro.

Reformele sociale sunt incluse la pilonul V. „Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională”, componenta 13. Pentru reformele sociale, PNRR propune un buget de 167 de milioane euro. Asta înseamnă 0,57% din bugetul total al planului. În același document, dar la altă pagină, se precizează că aceste reforme sociale ar necesita un cost estimat de 216 milioane de euro.

„Reformele sociale sunt destul de timide” „Suma alocată (pentru reformele sociale, n.r.) este foarte mică. E una dintre dezamăgirile pe care le-am avut când am citit documentul”, spune pentru Libertatea Mircea Coșea, doctor în științe economice, profesor universitar la ASE.

Continuarea, aici.

 

Ce nu se spune în dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare: deficitul public de pensii s-ar înjumătăţi dacă CAS s-ar plăti la valoarea reală a salariilor (Ziarul Financiar)

În dezbaterea privind creşterea vârstei de pensionare ca soluţie pentru acoperirea deficitului la bugetul public de pensii nu a fost deloc amintit deficitul provocat de evaziunea la plata contribuţiilor sociale. În România se discută mult de evaziunea la TVA, dar mult mai puţin despre neplata contribuţiilor de pensii şi sănătate la valoarea reală a salariilor. „Cred că numai 5% din salariile plătite de clienţii mei sunt la valoare reală“, spune un mic consultant fiscal într-o discuţie de duminică.

Oamenii de specialitate ştiu foarte bine care este situaţia şi cum sunt găsite portiţe pentru a nu fi achitate contribuţiile sociale la valoarea reală. Aşa cum multinaţionalele fac tot posibilul să micşoreze masa impozabilă şi să plătească cât mai puţin impozit pe profit cu ajutorul marilor consultanţi fiscali, companiile private româneşti găsesc mijloace pentru a achita cât mai puţin CAS (Constribuţie de asigurări sociale) şi CASS (Contribuţie de asigurări de sănătate). Pentru a plăti un salariu net de 1.000 euro (5.000 lei), costul total al angajatorului, care este foarte apropiat de noul salariu brut, este de 1.700 euro (8.750 lei). Se consideră că cei 3.750 lei suplimentari - care reprezintă în primul rând CAS (25% din salariul brut) şi CASS (10% din salariul brut) sunt bani „aruncaţi“ în oala comună a bugetului, care nu reprezintă un beneficiu real pentru salariat.

Din păcate, de multe ori şi salariaţii acceptă plăţi colaterale sau diverse formule de contract în loc de contractul de muncă, pentru că nu au de ales.

Conform datelor obţinute de Ziarul Financiar, în februarie 2021 existau 1,58 milioane de salarii minime dintr-un total de 5,55 de contracte de muncă înregistrate, ceea ce înseamnă o proporţie de 29%. Este greu de crezut că 1 din 3 contracte de muncă este pe salariul minim în mod real. Sumele suplimentare se plătesc din dividendele obţinute de proprietarul companiei sau, în cazul salariilor mai mari, direct prin contracte de prestări servicii cu SRL-uri deţinute de angajaţi, „costul” fiind de doar 6%, adică impozitul pe cifra de afaceri (1%) şi impozitul pe dividende (5%).

Dacă doar 500.000 din cele 1 milion şi jumătate de contracte pe salariul minim ar fi înregistrate la nivelul unui salariu mediu brut de 5.500 lei, atunci încasările suplimentare ale statului din CAS ar fi de aproape 1 mld. euro pe an, notează Sorin Pâslaru, redactor șef ZF.

 

Machiavelicul plan prin care ministrul Cîmpeanu protejează, cu mâinile membrilor CNATDCU, plagiatorii. Ioan Aurel Pop, șeful CNATDCU, își anunță demisia (PressOne)

Ministrul Sorin Cîmpeanu a conceput un plan prin care cei acuzați de plagiat în tezele de doctorat pot beneficia de noi portițe birocratice pentru a se salva.

În premieră, algoritmii softurilor antiplagiat – care detectează mecanic similitudini de text – devin parte integrantă a deciziei de fraudă, până acum încredințată exclusiv experților cu competențe academice și etice.

Șeful CNATDCU, academicianul Ioan Aurel Pop, a declarat în exclusivitate pentru PressOne că „l-am anunțat pe ministru că îmi voi scrie zilele acestea demisia fiindcă e un eșec al meu”.

Citiți în articol despre modificările proiectate de ministrul Cîmpeanu, interviul integral în care acad. Ioan Aurel Pop admite că uneori „numele doctorilor” acuzați de plagiat cu funcții în instituțiile statului creează probleme și inadmisibile tergiversări: „Da, e posibil să fie vorba de nume, de personalități”. Un exemplu: în cazul lui Bogdan Licu, procuror general adjunct al României, CNATDCU tergiversează de aproape 6 ani pronunțarea unui verdict: instituția a depășit cu 2.155 zile termenul legal de răspuns, care este de 45 zile, scrie jurnalista Emilia Șercan.