Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dacă intri la Vianu, ai şanse să ajungi un IT-ist cu 2.000 de euro pe lună. Cum facem ca cei care termină Podul Iloaiei din Iaşi sau Viaceslav Harnaj din Bucureşti să ajungă să câştige şi ei 2.000 de euro pe lună în agrobusiness? (Ziarul Financiar)

hostiuc.jpg

Jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar
Image source: 
zf.ro

Părerea medicului de familie care deține recordul de persoane vaccinate în județul Iași: „Vaccinarea depinde și de medic” (Libertatea) - Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori (Adevărul)

Părerea medicului de familie care deține recordul de persoane vaccinate în județul Iași: „Vaccinarea depinde și de medic” (Libertatea)

Oana Miron, medic de familie în comuna Mironeasa, la 40 de kilometri de Iași, a fost premiată de prefectul județului pentru că a reușit să vaccineze 230 de persoane, până la mijlocul săptămânii trecute.

Ea crede că dacă medicii de familie ar fi fost implicați mai devreme în campania de vaccinare, când nu exita neîncredere în vaccinul AstraZeneca, lucrurile ar fi stat mult mai bine astăzi. Deși campania de imunizare la nivel național a pierdut din intensitate, Oana Miron e în continuare optimistă și a mai cerut 300 de doze de la DSP. Spune că nu renunță la niciun pacient, chiar dacă vin la ea și oameni cu teama că „vaccinul mă omoară”.

Reportajul integral în Libertatea.

 

Dacă intri la Vianu, ai şanse să ajungi un IT-ist cu 2.000 de euro pe lună. Cum facem ca cei care termină Podul Iloaiei din Iaşi sau Viaceslav Harnaj din Bucureşti să ajungă să câştige şi ei 2.000 de euro pe lună în agrobusiness? Toată lumea cere încă 20.000 de IT-işti, dar România mai are nevoie şi de 40.000 de agricultori (Ziarul Financiar)

Când discutăm despre şcoală, despre licee, toată lumea ştie de Sava, Lazăr, Vianu, Mihai Viteazu, Şincai, Emil Racoviţă, Avram Iancu, Fraţii Buzeşti, Mircea cel Bătrân, Colegiul Naţional Iaşi şi, mai nou, Colegiul Unirea din Focşani, cu o medie de admitere extrem de ridicată.

La colegiile/liceele teoretice stăm foarte bine. Şi bineînţeles că toţi părinţii şi-ar dori ca odraslele lor să termine un liceu bun, care să le deschidă un drum către IT, dacă se poate, către un job într-o clădire de birouri din centru cu Starbucks la parter, către şcoli externe, către bănci, către multinaţionale, către lumea bună.

Dar câţi au auzit de liceele/colegiile agricole din România, care ar trebui să asigure forţa de muncă şi conducerea sectorului agricol şi de agribusiness în următoarele decenii?

Dacă în 1995 România avea 220 de licee agricole, în 2021 mai are 57, care pentru anul şcolar 2021-2022 au 3.318 locuri, la care se adaugă 2.428 de locuri în şcoli profesionale şi duale. În condiţiile în care România este văzută ca singura ameninţare reală pentru Franţa în sectorul agricol, în condiţiile în care cele mai multe credite se duc către agricultură, în condiţiile în care în acest sector sunt cele mai mari randamente, educaţia agricolă este la pământ, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

 

Reforma de care fug toţi: reorganizarea administrativă. Statul plăteşte salariile a sute de bugetari din comune cu sub 1.000 de locuitori (Adevărul)

Primarul Emil Boc, unul dintre cei mai mari susţinători ai lui Florin Cîţu pentru şefia PNL, a scos de la sertar ideea reformei administrativ-teritoriale, un demers care a speriat însă fiecare guvernare, din moment ce ar presupune reducerea funcţiilor publice în teritoriu. Automat, un asemenea demers e nepopular, mai ales în rândul membrilor de partid cu funcţii, de aici şi reticenţa liderilor mai vocali din partidele aflate la guvernare. Premierul Florin Cîţu a recunoscut dimensiunea problemei cu care se confruntă peste o mie de primării, dar aşteaptă rezolvarea de la sine a acesteia. „Sunt 1.250 de unităţi administrativ-teritoriale în România ale căror cheltuieli cu salariile sunt mai mari decât veniturile proprii sau veniturile totale chiar. Avem clar o problemă. Pot să vă spun că ne uităm şi am văzut propunerea domnului Boc în ce priveşte reorganizarea administrativă. Aş vrea să o facem cumva, să creăm motivaţia să se facă natural, adică să creăm proiecte în jurul cărora aceste unităţi administrativ-teritoriale să se unească”, a declarat Florin Cîţu, în cadrul unei întâlniri cu autorităţile locale din Alba. Cifra anunţată de Cîţu, raportată la numărul total de localităţi, reprezintă circa 41% din primăriile din ţară.

Într-adevăr, din cele aproximativ 3.100 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), adică oraşe şi comune, 89 de UAT-uri au sub o mie de locuitori, conform datelor de la ultimul recensământ, cel din 2011. Judeţele cu cele mai multe comune care au sub o mie de locuitori sunt Hunedoara, cu 13 comune, şi Alba, tot cu 13 comune.

Conform Legii salarizării unitare, un primar al unei comune de până în 1.500 de locuitori are un salariu brut de aproximativ 10.000 de lei, în timp ce viceprimarul are un salariu brut de circa 7.000 de lei. Iar într-o primărie mai trebuie un secretar al instituţiei, un contabil şi cel puţin doi sau trei responsabili de compartimentele Juridic, Asistenţă Socială, Agricol, Urbanism, Stare Civilă şi Administraţie. Aceasta e structura comprimată la maximum şi pentru care trebuie găsiţi bani, inclusiv într-o comună care are doar câteva sute de locuitori. Consilierii locali sunt şi ei remuneraţi cu 10% din indemnizaţia brută a primarului. Potrivit Codului Administrativ, localităţile cu o populaţie mai mică de 1.500 de locuitori au un Consiliu Local format din nouă membri.

Adevărul reamintește că regionalizarea a fost abandonată de trei ori până acum.

Primele discuții despre regionalizare au fost purtate în timpul Guvernului Năstase, când premierul a vorbit despre posibilitatea împărțirii țării pe regiuni de dezvoltare. Subiectul a fost închis după ce maghiarii au venit cu ideea punerii accentului pe împărțirea țării în regiuni cu o identitate etnică bine definită. Ulterior, în 2011, premierul de atunci, Emil Boc, a încercat o reorganizare administrativ-teritorială, prin comasarea județelor, dar UDMR s-a opus. Ultima încercare a fost cea a Uniunii Social-Liberale, alianță care nu s-a înțeles pe noua împărțire administrativ-teritorială în 2013. Proiectul PNL prevedea împărțirea României în opt regiuni, fiecare având un guvernator şi un consiliu propriu, dar s-a lovit de opoziția PSD.

 
Revista presei românești - 22 iunie 2021