Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Coplata. Sau când Guvernul Cîțu mai face un pas spre privatizarea sănătății pe banii noștri (Libertatea)

victoria-stoiciu.jpg

Victoria Stoiciu, contributor Libertatea.
Victoria Stoiciu, contributor Libertatea.
Image source: 
site-ul ziarului Libertatea

Consecinţa modificării „din pix“ a numărului deceselor: România e pe ultimele locuri în topul ţărilor care au făcut faţă pandemiei (Adevărul) - Contribuția personală pentru internarea în spitale private - plătești o parte din bani, iar statul decontează o parte - a fost adoptată. Contribuția pentru internare la privat intră în vigoare de la 1 iulie, iar cea pentru consultații și investigații medicale, din 2022 (HotNews.ro) - Vine un nou val de insolvenţe după modelul crizei anterioare? (Ziarul Financiar)

Consecinţa modificării „din pix“ a numărului deceselor: România e pe ultimele locuri în topul ţărilor care au făcut faţă pandemiei (Adevărul)

Ritmul scăzut din ultima perioadă al campaniei naţionale de vacccinare, dar şi decizia autorităţilor sanitare de a introduce decesele din valul 2 al pandemiei în bilanţul zilnic sunt două dintre motivele pentru care România este pe locul 38 din topul celor 52 de state analizate de Bloomberg în ceea ce priveşte „rezilienţa COVID“.

Sub titulatura „Cele mai bune locuri în care să trăieşti în pandemie“, Bloomberg a realizat un top cu 52 de state, pe care îl modifică în mod constant în funcţie de factori precum: acoperirea vaccinală, incidenţa cazurilor COVID, rata de pozitivare a testelor sau rata de mortalitate în rândul cazurilor COVID din ultima lună. Toate aceste valori, însumate, dau „scorul de rezilienţă COVID“ al statului respectiv. Aşa se explică de ce România, în ciuda scăderii semnificative a numărului de noi infectări SARS-CoV-2, e pe locul 38 din cele 52 de state analizate.

Bloomberg – la fel ca alte platforma de monitorizare a evoluţiei pandemiei în lume, precum WorldOMeters.info, HealthData.org (platforma Institutului Cercetare şi Evaluare în domeniul Sănătăţii din SUA - IHME) sau OurWorldInData.org (Universitatea Oxford) – foloseşte datele pe care guvernele ţărilor le raportează oficial.

România a surclasat Polonia şi Bangladesh. Ne-a depăşit Nigeria...

Continuarea în Adevărul.

 

Contribuția personală pentru internarea în spitale private - plătești o parte din bani, iar statul decontează o parte - a fost adoptată. Contribuția pentru internare la privat intră în vigoare de la 1 iulie, iar cea pentru consultații și investigații medicale, din 2022 (HotNews.ro)

Ordonanța de Urgență care prevede introducerea contribuției personale pentru serviciile medicale private - plătești o parte din bani, iar statul decontează o parte - a fost adoptată în ședința de Guvern de ieri. Contribuția personală pentru internarea în spitale private intră în vigoare de la 1 iulie, iar cea pentru consultații în cabinetul medicului în regim ambulatoriu și cea pentru analize și investigații medicale (paraclinice) ar urma să intre în vigoare anul viitor, mai exact la 60 de zile de la adoptarea bugetului de stat pe anul 2022, prevede OUG adoptată astăzi.

Principalele noutăți aduse de introducerea contribuției personale, explicate pas cu pas de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe, într-o conferință de presă la finalul ședinței de Guvern.

HotNews.ro prezintă declarațiile și textul integral al OUG.

 

Coplata. Sau când Guvernul Cîțu mai face un pas spre privatizarea sănătății pe banii noștri (Libertatea)

Victoria Stoiciu, contributor Libertatea, atrage atenția că simpla posibilitate de a putea opta între spitalele publice și cele private nu este o idee greșită – în Franța, țara cu unul dintre cele mai performante sistem de sănătate din lume în ultimii ani, pacienții pot opta între spitalele private și cele publice, cheltuielile fiindu-le rambursate de către stat. Dar pentru ca lucrurile să funcționeze ca în Franța e nevoie de minimum două chestiuni – prima e finanțarea adecvată a sistemului medical, ceea ce ne lipsește cu desăvârșire, întrucât dintre toate statele membre UE, România alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB sistemului de sănătate. Doi, modelul francez presupune legi și reglementări în interesul pacientului. La noi reglementările sunt întru profitul privaților.

Și așa ajungem la a doua mare problemă legată de proiectul de OUG semnat de Cîțu – introducerea coplății sau, mai exact, a contribuției personale suportate de către asigurați. Simplu și pe înțelesul tuturor, acest lucru înseamnă că atunci când eu, pacient plătitor de contribuții de sănătate, voi merge la un spital privat, spitalul privat va fi îndreptățit legal să primească bani din două surse pentru spitalizarea mea – o dată de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNAS și a doua oară din buzunarul meu. Rezultă, desigur, că eu, pacientul asigurat, voi plăti de două ori – o dată asigurarea de sănătate și a doua oară contribuția personală. De ce? Pentru că, susțin furnizorii privați de servicii medicale, banii decontați de Casă nu acoperă costul real al serviciilor. Bun, și dacă nu acoperă, de ce semnează furnizorii privați contracte cu CNAS? Nu există nici o obligație a unui furnizor de servicii private de sănătate să încheie contracte cu Casa! De ce se bagă privații într-o afacere păguboasă? Să fie pentru că banii de la stat nu sunt totuși atât de puțini? Sau să fie pentru că în capitalismul post-comunist orice afacere de succes se face direct sau indirect cu bani de la stat?

Integral, în Libertatea.

 

Vine un nou val de insolvenţe după modelul crizei anterioare? (Ziarul Financiar)

Getica 95, cel mai mare furni­zor de energie concu­renţial, şi lan­ţul de librării Diverta sunt do­uă dintre cele mai noi com­pa­nii locale care şi-au cerut in­tra­rea în insolvenţă în acest an. Ambii ju­cători - nu­me cu greutate în dome­niul lor de ac­ti­vitate - şi-au cerut singuri intra­rea în inca­pa­citate de plată şi acum aşteaptă decizia oficială.

După cifra de afaceri din 2020, cele două companii îşi fac loc în top zece cele mai mari insolvenţe ale anului, Getica 95 ocupând chiar locul întâi după ce businessul s-a mai mult decât dublat la 1,5 mld. lei, cu un profit net de 81,5 mil. lei. În cazul Diverta, ar fi vorba de a doua intrare in insolvenţă, după cea din criza financiară de acum mai bine de un deceniu. Pentru lanţul de librării, închiderea magazine­lor offline timp de câteva luni şi schimbarea comportamentului de consum în pandemie au însemnat o scădere de 40% a businessului şi o pierdere de 10,8 mil. Lei.

Cele mai mari zece companii intrate în incapacitate de plată în 2021 adună afaceri de aproape 2 mld. lei. Patru dintre cele zece firme au încheiat anul trecut pe profit.

În primele patru luni ale anului, numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu aproape 45% faţă de perioada similară din 2020, notează Ziarul Financiar.