Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Genocidul stejarilor seculari: cum ni se fură ultimele păduri de câmpie (Recorder)

taieri_ilegale_copaci.jpg

Un nou atac de tip mafiot se produce într-o pădure din Suceava. Doi regizori si activistul de mediu Tiberiu Bosutar au fost batuti cu cruzime
Un nou atac de tip mafiot se produce într-o pădure din Suceava. Doi regizori si activistul de mediu Tiberiu Bosutar au fost batuti cu cruzime

Dacă toate claxoanele mașinilor s-ar opri dintr-o dată, în capitala României s-ar putea auzi zgomot de drujbe. Pentru că în apropierea Bucureștiului – și în mare parte din jumătatea de sud a României – sunt decimate sistematic ultimele rămășițe ale pădurilor care ar trebui să asigure oxigenul orașelor așezate în mijlocul câmpurilor.

În pădurile de câmpie, firmele de exploatare vânează cu precădere stejarii seculari, arbori extrem de valoroși pe care îi doboară cu acte de „igiena pădurii”, adică o pretinsă operațiune de curățare a pădurii de arbori uscați.

Într-o investigație întinsă pe parcursul ultimelor șase luni, reporterii Recorder au luat la pas pădurile din mai multe județe, au adunat dovezi și i-au confruntat pe toți cei implicați în acest fenomen. Pe tot parcursul documentării au trăit cu senzația că nimeni nu are interesul să oprească tăierile ilegale, dar s-au încăpățânat să mearga până în pânzele albe.

În regiunea Moldovei, sub paravanul unor clinici ginecologice se ascunde o rețea antiavort (Libertatea)

Femeile care apelează la FemClinic sunt speriate cu informații false despre întreruperile de sarcină, în încercarea de a le convinge să păstreze cu orice preț sarcinile nedorite. Aceasta este prima parte a unei povești despre tactica înfricoșării.

Li se spune că nu vor mai putea avea niciodată copii, că riscă să facă cancer, să moară sau că, din cauza COVID-19, procedura de avort a devenit mult mai agresivă. FemClinic a fost creată de un medic, împreună cu preotul care se mândrește că i-a convins pe doctorii de la cea mai mare maternitate din Moldova să nu mai facă avorturi. Reporterii Libertatea și Scena9 și-au unit forțele și au pus cap la cap informațiile pentru a afla ce se ascunde în spatele acestei conspirații. Iată rezultatul anchetei.

„Educaţia va rămâne câmp de bătălie politică, bântuită de un populism înfiorător” (Gelu Duminică, Adevarul)

După cinci ani petrecuţi prin sertarele Palatului Cotroceni, „România educată”, teza de mandat prezidenţial a lui Klaus Iohannis, zâmbeşte ştirb către o Românie care nu se pricepe să îşi ajute neajutoraţii.

România, mai mult sau mai puţin educată, are câteva sute de elevi olimpici, un milion şi jumătate de copii pentru care mersul la şcoală este o rutină şi un număr aproape la fel de mare despre care statisticile, puţine la număr, spun că îşi duc viaţa în pragul sărăciei şi a excluziunii sociale. Despre aceştia din urmă, conceptul social pe care preşedintele Klaus Iohannis, de formaţie cadru didactic, şi l-a propus drept proiect politic fundamental vorbeşte prea puţin şi când o face îşi pierde mesajul în spatele unor formulări abstracte ambalate în discursuri de perpetuă campanie electorală. În societatea românească, ceea ce este diferit este marginalizat, de multe ori anatemizat. În România, cum remarcă sociologul Gelu Duminică, „toţi vorbesc de well being, de echitate, de educaţie incluzivă de calitate”. În realitate, România profundă nu are nicio treabă cu aceste principii. Într-o şcoală oarecare din România, un copil cu un handicap, cu o dizabilitate, sau unul cu origini marginale, este stigmatizat şi respins, este arătat cu degetul de colegi şi nedorit de părinţii acestora.

Substratul revocării ministrului Nazare. Umflarea lui Florin Cîțu (Ioana Ene Dogioiu SpotMedia)

Povestea începe la împărțirea Guvernului după alegeri. Atunci premierul Cîțu a vrut cu cerul și pământul ca PNL să aibă Ministerul de Finanțe. Gurile rele spuneau că dl Cîțu, fost ministru de Finanțe, nu voia ca vreun pluserist să își bage nasul în ce făcuse el vreme de un an.

Întrebat frontal la TV dacă a găsit lucruri problematice în împrumuturile decise în mandatul la Finanțe al dlui Citu, dl Năzare a evitat un răspuns tranșant. Dar, foarte interesant!, spune că a comandat un audit la Trezorerie, ale cărui rezultate urmau să vină. Dar sigur că exista și dorința legitimă a premierului de a avea un ministru de Finanțe apropiat, cu care să facă echipă. Cum făcea domnia sa cu dl Orban, pe vremea când nu îl deranja dictatura din PNL. Alesul dlui Cîțu pentru Finanțe a fost (și a rămas) Dan Vîlceanu, pe care însă nu a reușit să îl impună, pentru că în PNL împărțirea portofoliilor a fost extrem de tensionată și piesele grele au luat partea leului.

Finanțele au ajuns la unul dintre cei mai grei de atunci, Iulian Dumitrescu ot Prahova și Călărași, care l-a susținut acolo pe Alexandru Nazare. Florin Cîțu a înghițit gălușca, însă din start relația cu ministrul de Finanțe a fost foarte proastă. Dl Nazare se plângea că Florin Cîțu îi sabotează autoritatea prin oamenii ramași în MF. Asupra ANAF nu avea niciun fel de control. E de-a dreptul ironic că dl Cîțu îi reproșează eșecul luptei cu evaziunea.