Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un PAS uriaș pentru Republica Moldova (Republica)

Imunitatea naturală nu face faţă tulpinii Delta (Adevărul) - Bătălia kilometrilor și a voturilor în PNL: Orban îl bate pe Cîțu la drumuri, dar are mai puține filiale care îl sprijină. Cum își împart cei doi harta țării (Libertatea) - DEZBATERE Pro și contra plaje extinse: Mai vin sau nu turiștii în Mamaia? Ce spun operatorii și ce spun autoritățile (G4Media) - Din 1.580 de hoteluri de pe litoralul românesc doar 25 oferă servicii all-inclusive (Ziarul Financiar)

Un PAS uriaș pentru Republica Moldova. Cum a ajuns partidul Maiei Sandu să obțină de unul singur majoritate parlamentară la Chișinău? (Republica)

De îndată ce Maia Sandu împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate au declanșat aceste alegeri parlamentare anticipate, era clar pentru toată lumea că acest partid are șanse foarte mari să obțină majoritate de sine stătător.

Desigur că a fost o surpriză faptul că partidul pro-prezidențial a obținut peste 50%, iar după redistribuiri se așteaptă să ajungă la în jur de 60 de mandate, chiar peste. Cu o majoritate atât de sănătoasă Republica Moldova a reușit în sfârșit să demonstreze întregii comunități internaționale că are aspirații pro-europene și că își dorește cel mai mult eradicarea corupției.

Acest mandat de 4 ani reprezintă o perioadă de resetare, o perioadă de reforme, o perioadă în care Republica Moldova poate implementa acordul semnat cu Uniunea Europeană și poate merge cu pași mai alerți către comunitatea europeană, scrie Laurențiu Pleșca.

Cu un număr de peste 60 de mandate, e nevoie de doar câteva mandate pentru a avea majoritate absolută, pentru a putea modifica Constituția. Printre temele dezbătute de societatea moldovenească se regăsesc creșterea atribuțiilor președintelui Republicii Moldova și îndreptarea către o republică semi-prezidențială, de asemenea numirea limbii oficiale a Republicii Moldova în Constituție din limba moldovenească în limba română (cu toate că avem decizia Curții Constituționale că limba oficială este limba română). O altă schimbare a Constituției ar putea fi modificarea unităților administrative din raioane în județe, chestiune care ar reduce aparatul administrativ și ar economisi sume serioase la bugetul statului. O altă temă care ar necesita o modificare constituțională este reducerea numărul de parlamentari de la 101 la 61 pentru a reduce cheltuielile și a putea limita traseismul politic atât de răspândit pe scena politică moldovenească, mai arată contributorul Republica.

 

Imunitatea naturală nu face faţă tulpinii Delta (Adevărul)

Persoanele care au trecut prin COVID-19 obţinând o imunitate naturală sunt sensibile în faţa variantei Delta, care tinde să devină dominantă în următorul val de infecţii. UE se pregăteşte pentru a treia doză de vaccin.

Comisarul european pentru sănătate şi siguranţă, Stella Kyriakides, a declarat, vineri, că UE este „pregătită” pentru posibilitatea vaccinării populaţiei sale cu o a treia doză de Pfizer. Oficialul a precizat că decizia luată se va baza pe date ştiinţifice şi că o poziţie va fi anunţată în următoarele săptămâni sau luni. În ciuda progresului campaniei de vaccinare în UE – 65% dintre cetăţeni au primit o primă doză, 47% ambele, comisarul cipriot a avertizat: Europa se află „într-o situaţie foarte fragilă, din cauza creşterii - în cazuri - pe care o avem în multe state membre din cauza variantei Delta”.

Valul al patrulea al pandemiei de COVID-19 ar putea lovi în maximum o lună, avertizează specialiştii, astfel că este util să rămânem prudenţi. Un studiu Medlife, reprezentativ la nivel naţional, arată că varianta Delta (tulpina indiană) ar putea avea efecte devastatoare şi din punct de vedere al sănătăţii, dar şi economic.

 

Bătălia kilometrilor și a voturilor în PNL: Orban îl bate pe Cîțu la drumuri, dar are mai puține filiale care îl sprijină. Cum își împart cei doi harta țării (Libertatea)

Cei doi candidați la șefia PNL au bătut țara în lung și-n lat în ultima lună pentru a câștiga sprijinul colegilor de partid la alegerile din toamnă. Dincolo de atacurile publice de la distanță, Libertatea a calculat estimativ kilometrii parcurși de Florin Cîțu și de Ludovic Orban și, în plus, a realizat, pe baza informațiilor din partid, o hartă a modului în care s-ar împărți susținerea organizațiilor județene în acest moment. Până în septembrie mai sunt însă două luni de întâlniri, discuții, negocieri.

Astfel, potrivit calculelor Libertatea, Orban îl bate pe Cîțu cu aproximativ 1.700 de kilometri,

Ludovic Orban – 7.113 kilometri Florin Cîțu – 5.479 de kilometri Dacă premierul Cîțu a ajuns mai mult prin Ardeal și Banat (Sibiu, Alba, Sălaj, Timiș), acolo unde are deja sprijinul unora dintre liderii importanți ai formațiunii – Rareș Bogdan, Raluca Turcan, Alina Gorghiu, Robert Sighiartău – președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a mărșăluit prin Oltenia (Dolj, Gorj, Olt) și Muntenia (Teleorman, Călărași, Ialomița, Brăila). Moldova și-au împărțit-o. Au existat și locuri, precum Iași, Craiova, Râmnicu Vâlcea, dar și rundele de alegeri din organizațiile de sector din București, în care au ajuns amândoi. Și chiar s-au întâlnit și au stat unul lângă celălalt.

 

DEZBATERE Pro și contra plaje extinse: Mai vin sau nu turiștii în Mamaia? Ce spun operatorii și ce spun autoritățile (G4Media)

În timp ce turiștii sunt complet nemulțumiți de distanța pe care trebuie să o parcurgă până la apă, dar și de nisipul neprietenos, care și-a pierdut finețea și este plin de scoici, mare parte a hotelierilor văd în plajele extinse un proiect bun, de viitor.

Tot nemulțumiți sunt și operatorii care au ca business doar plaja și care nu se pot folosi de hectarele noi de nisip.

Administratorii de plajă din stațiunea Mamaia cu care G4Media a discutat în acest weekend susțin că sezonul 2021 este dezastruos din cauză că turiștii ocolesc plajele extinse și aleg fie Năvodari, fie plajele din Constanța.

Proprietarii de plajă nu se pot folosi de noile hectare de nisip pentru că acestea nu sunt încă întabulate, deci nu au proprietar: ”Sunt plajele nimănui, dar când vor fi întabulate acestea vor putea fi exploatate”, ne-a declarat Anca Pavel Nedea, director al Organizației Patronale Mamaia-Constanța.

La sfârșitul lunii iunie, Octavian Berceanu, șeful Gărzii de Mediu, a subliniat că plajele extinse includ un teritoriu nou adăugat la suprafața României, care nu se află încă întabulat la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Întrebat cine va fi responsabil de curățarea și igienizarea noilor bucăți de plajă, Berceanu a spus că, în principal, această sarcină va reveni primăriilor și Administrației Bazinale Apelor Dobrogea Litoral, instituția care a gestionat proiectul lărgirii plajelor.

Șeful Gărzii de Mediu a mai spus că extinderea plajelor reprezintă o premieră la care ”trebuie să ne adaptăm” și că va fi necesară identificarea unor soluții pentru gestionarea acestora având în vedere că, momentan, nu există un proprietar.

Anca Pavel Nedea a explicat faptul că, în anii următori, plajele pot fi amenajate ca spații de relaxare, lounge și activități de entertainment, astfel că turiștii vor petrece mai mult timp pe plajă, având și alte oportunități de activități în afară de plaja efectivă. Deci, cu excepția acestui an, plajele extinse sunt, pe termen lung, un câștig, susține directorul Organizației Patronale Mamaia-Constanța. De asemenea, aceasta mai spune că ”plajele extinse care alungă turiștii” este doar un mit.

 

Din 1.580 de hoteluri de pe litoralul românesc doar 25 oferă servicii all-inclusive (Ziarul Financiar)

Litoralul românesc număra anul trecut un total de 1.581 de hoteluri, însă din­tre aces­tea doar 25 oferă ser­vi­cii de tip all-in­clusive, conform platfor­mei de re­zer­vări online Alohotels. Dragoş Rădu­can, prim-vicepreşe­din­te al Fede­raţiei Patronatelor din Tu­ris­mul Ro­mânesc (FPTR), spune că ho­te­lurile din România care au adop­tat acest concept nu se pot com­pa­ra cu ce­le din Turcia sau Bulgaria, des­tinaţiile pre­ferate ale turiştilor ro­mâni care au mai multe hoteluri cu astfel de servicii. „Nu se pot compara serviciile din hotelurile din România cu cele din Turcia sau Bulgaria, acolo sunt con­strucţii noi gândite special pe con­cep­tul de all-inclusive. În România sunt ho­teluri comuniste pentru sindicaliştii din anii 1970-1980 care s-au adaptat unui all-inclusive. Nu putem compara serviciile de all-inclusive la hotelurile de trei stele construite în 1970 cu hote­lurile de cinci stele construite în anii 2010-2015“, explică Dragoş Răducan.