Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jocurile virusate (Adevărul)

marian_dragulescu.jpg

Gimnastica masculină din România „trăieşte“ prin Marian Drăgulescu. Care are 40 de ani. Şi e la 5-a participare la Jocurile Olimpice, în căutarea aurului care îi lipseşte din palmares.
Gimnastica masculină din România „trăieşte“ prin Marian Drăgulescu. Care are 40 de ani. Şi e la 5-a participare la Jocurile Olimpice, în căutarea aurului care îi lipseşte din palmares.
Image source: 
site-ul ziarului Adevărul

Ce avuţie au strâns românii în 10 ani şi cât a fost agoniseala în pandemie: : de la 1.274 mld. lei, la 2.414 mld. lei (Ziarul Financiar) - DOCUMENT Ministerul Finanțelor: Romprest trebuie să plătească 243 de milioane de lei Primăriei Sector 1 pentru tarife umflate și servicii care nu există în contract (G4Media) - „Eu nu mi-aș trimite nepotul să învețe în clădirea Colegiului Șincai”, spune inginerul care a expertizat-o seismic (Libertatea)

Jocurile virusate (Adevărul)

Sărbătoarea sportului mondial începe oficial, de astăzi, la Tokyo. Aceasta a fost amânată un an din cauza pandemiei și , chiar și așa, se va desfășura cu restricții draconice din cauza răspândirii noului coronavirus.

Delegaţia României deplasată la Tokyo are 101 sportivi. Dintre care doar Ana Maria Popescu (36 de ani, scrimă) are în palmaresul ei o medalie olimpică de aur. Pe care a cucerit-o, în 2016, cu echipa României.

Mai multe site-uri de specialitate au analizat lotul deplasat de România, la Tokyo. Cele mai multe estimări spun că delegaţia tricoloră va reveni din Japonia cu cinci medalii. Canotajul, unde avem 9 bărci calificate şi 36 de sportivi, e aşteptat să aducă minimum două medalii. Ana Maria Popescu (scrimă), aflată la ultima ei participare la JO, e favorită la aur. La lupte, Alina Vuc (50kg) şi Albert Saritov (97kg) pot prinde podiumul olimpic. Surprize plăcute putem avea şi din partea gimnaştilor Larisa Iordache şi Marian Drăgulescu, care vor concura pentru ultima dată la JO. În fine, la înot, David Popovici (16 ani) şi Robert Glinţă (24 de ani), chiar dacă nu sunt printre favoriţi, sunt capabili de rezultate fabuloase, după cum au arătat chiar în acest an.

Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) va oferi prime în bani sportivilor care vor avea clasări în primele şase. Pentru o medalie olimpică de aur statul român plăteşte 70.000 de euro. Clubul la care sportivul e legitimat poate oferi, la rândul său, 35.000 de euro. COSR poate da şi un bonus, pe lângă prima financiară: un automobil Toyota Camry. În rest, o medalie de argint valorează 50.000 de euro şi una de bronz 30.000 de euro. Sportivii care se clasează pe podium vor primi şi rente viagere.

„Weekend Adevărul“ prezintă cele mai importante cifre şi statistici ale JO 2020 (23 iulie - 8 august).

 

Ce avuţie au strâns românii în 10 ani şi cât a fost agoniseala în pandemie: : de la 1.274 mld. lei, la 2.414 mld. lei (Ziarul Financiar)

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia până la maximul istoric de 2.414 mld. lei în 2020. Faţă de 2019, avuţia netă a populaţiei - financiară şi imobiliară - s-a majorat în anul pandemic cu circa 140 mld. lei, adică cu 6,1%.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuţia financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuţia imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuţia populaţiei.

 

EXCLUSIV DOCUMENT Ministerul Finanțelor: Romprest trebuie să plătească 243 de milioane de lei Primăriei Sector 1 pentru tarife umflate și servicii care nu există în contract. Ministerul condus de Florin Cîțu a sesizat parchetul (G4Media)

Un raport de control realizat de Ministerul Finanțelor, obținut de G4Media.ro, arată că Romprest ar fi produs un prejudiciu de 243,8 milioane de lei din fonduri publice în urma emiterii unor facturi cu tarife supraevaluate, dar și pentru servicii care nu exista în contractul de salubrizare.

Procesul verbal al controlului este realizat de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară din Ministerul Finanțelor, minister condus de Florin Cîțu în calitate de ministru interimar al Finanțelor. Ministerul a sesizat parchetul pentru deschiderea unui dosar penal.

Controlul, început încă din noiembrie 2020, mai arată că atribuirea de către Primăria Sectorului 1 condusă la acel moment de Andrei Chiliman a contractului de salubritate către compania Romprest a fost realizată ”în mod defectuos, cu nerepectarea prevederilor legale”.

Procesul verbal arată că Romprest și-a aprobat singură o cerere de majorare a tarifelor cu peste 50%, la doar patru ani de la semnarea contractului inițial, ceea ce a dus la un prejudiciu din bani publici de 167 de milioane de lei. Un alt prejudiciu, de 76,6 milioane de lei, a fost produs de plata din fonduri publice a unor produse și servicii neînscrise în contract și ale căror tarife/prețuri nu au fost stabilite ca urmare a procedurii de atribuire a contractului.

Echipa de control a Ministerului Finanțelor a dat termen 180 de zile Primăriei Sectorului 1 pentru recuperarea acestui prejudiciu.

Documentul este datat 20 iulie 2021.

 

„Eu nu mi-aș trimite nepotul să învețe în clădirea Colegiului Șincai”, spune inginerul care a expertizat-o seismic (Libertatea)

„Și-a consumat deja viața”, spune despre imobilul actual al Liceului Șincai inginerul Dumitru Popescu, specialist cu o muncă de 45 de ani în Proiect București, instituție care s-a ocupat, susține el, „de 90% dintre blocurile înălțate în București”.

Părinții de la Colegiul Șincai de lângă Parcul Tineretului, sprijiniți de administrația școlii, au pornit un conflict deschis cu Primăria Sectorului 4. Ei îl acuză pe primarul Daniel Băluță că are un interes în mutarea copiilor în alte școli, ca să poată consolida clădirea liceului cu o firmă preferată, cea a lui Erbașu. Deși nu ar fi nevoie de consolidare, susțin ei.

Pentru a vedea care sunt riscurile asupra elevilor și profesorilor în această clădire, Libertatea a discutat cu specialistul care a făcut în 2019 expertiza tehnică.

Întrebat cât de mare este riscul asupra copiilor și profesorilor, asupra oamenilor care învață acolo, inginerul Dumitru Popescu răspunde “semnificativ. O clădire catalogată R(s) II (risc seismic II, n.red.) nu colapsează la un cutremur. Dar există un risc de avarii importante”.

În limbaj comun, avarii importante înseamnă “inclusiv prăbușirea unor pereți sau a unor bucăți din perete, ori planșee”.