Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ancuța Bodnar și Simona Radiș, primele cuvinte după aurul olimpic: „Am meritat totul!” (Gazeta Sporturilor)

aur.jpg

Image source: 
Facebook/Federatia Romana De Canotaj

Băieții de argint ai României: „Nu sunt excepționali ca fizic, dar sunt excelenți ca ambiție și caracter!” (Gazeta Sporturilor) - Ce obligații are România și cât de mult costă menținerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO (Newsweek) - ANALIZĂ Nicuşor Dan rămâne, politic, tot mai singur. Ce spun specialiştii despre viitorul proiectelor propuse de primarul general (Adevărul)  - Românii pleacă în marş de la oraş la ţară: în 2020 s-a dublat fluxul pozitiv către mediul rural din mediul urban (Ziarul Financiar)

Ancuța Bodnar și Simona Radiș, primele cuvinte după aurul olimpic: „Am meritat totul!” (Gazeta Sporturilor)

Canotoarele Simona Radiș (22 de ani) și Ancuța Bodnar (22 de ani) au câștigat medalia de aur pentru România la Jocurile Olimpice de la Tokyo, impunându-se în finala probei de dublu rame feminin.

La capătul cursei pe care au dominat-o încă de la început, Simona Radiș și Ancuța Bodnar au oferit primele declarații în calitate de campioane olimpice.

„Ne-am îndeplinit visul, i-am făcut mândri pe cei de acasă și suntem foarte fericite. Am dat tot ce am avut mai bun azi.

Din 2019 am intrat împreună în barca de dublu vâsle, iar de atunci am rămas în aceeași formulă. Au fost doi ani grei, cu muncă, fără pauze și vacanțe. Am muncit mereu pentru același vis. Ne-am antrenat singure, acasă, în timpul pandemiei, și parcă eram unite prin același vis.

Pe podium am simțit fericire, mândrie, bucurie, recunoștință, mulțumire. Am meritat totul!”, a spus Ancuța Bodnar.

Coechipiera sa, Simona Radiș a completat: „Am simțit mândrie, fericire și eliberare. Pe lângă faptul că am adus medalia de aur, am reușit să batem și recordul olimpic. Drumul nostru e încă la început și pornim cu încredere. Încă nu realizez ce s-a întâmplat”.

 

Băieții de argint ai României: „Nu sunt excepționali ca fizic, dar sunt excelenți ca ambiție și caracter!” (Gazeta Sporturilor)

Mihăiță Țigănescu, Mugurel Semciuc, Ștefan Berariu și Cosmin Pascari au terminat pe doi finala de la 4 rame masculin!

Este prima medalie obținută de România în istorie la această probă de canotaj.

Într-o discuție exclusivă cu jurnalistul GSP Marian Ursescu, Marius Băcăoanu, cel care se ocupă de barca de 4 rame masculin, a explicat munca din spatele acestui succes istoric.

„Sunt foarte puternici din punct de vedere al caracterului, deși fizic nu sunt excepționali pentru canotaj. Au o tărie de caracter și o ambiție ieșită din comun. Sunt foarte sensibili și foarte talentați”.

 

Ce obligații are România și cât de mult costă menținerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO (Newsweek)

Includerea Roșiei Montană în Patrimoniul imaterial UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol aduce cu sine o serie de avantaje, dar și de obligații pentru statul român.

Principalul avantaj este că, sub egida Organizației pentru Educație, Știință și Cultură a ONU, denumirea pe larg a UNESCO, patrimoniul cultural și natural este protejat, iar guvernele au un obstacol împotriva acțiunii de demolare sau modificare a unei clădiri ori intervenții în zone naturale. În plus, prezența în această listă poate aduce după sine mai mulți turiști.

Dar această protecție depinde în final tot de guvernele naționale, căci UNESCO nu are instrumente reale pentru a interveni efectiv în stoparea degradării unui obiectiv istoric sau natural.

Ministerul Finanțelor a precizat, într-un memorandum secret prezentat guvernului, dar publicat pe surse, că România va trebuie să cheltuie fonduri importante pentru a proteja zona Roșia Montană. Cifrele vehiculate au fost la nivelul a 100 de milioane de euro pe an.

Integral pe pagina Newsweek România.

 

ANALIZĂ Nicuşor Dan rămâne, politic, tot mai singur. Ce spun specialiştii despre viitorul proiectelor propuse de primarul general (Adevărul)

Împotriva lui Nicuşor Dan au întors armele, rând pe rând, USR-PLUS, prefectul Capitalei, iar acum şi o parte din PNL, după alegerile interne ale liberalilor, ceea ce înseamnă că proiectele primarului riscă să se lovească de o majoritate politică ostilă.

În contextul deteriorării relaţiei cu cele două partide din Coaliţie, „Adevărul” a întrebat mai mulţi specialişti dacă Nicuşor Dan va mai reuşi să-şi pună în practică proiectele. „Dacă Nicuşor Dan nu va avea sprijinul PNL, atunci nu va putea guverna. Va fi într-o situaţie imposibilă. Este o situaţie foarte complicată din punct de vedere politic. Ciprian Ciucu este interesat să candideze la funcţia de primar, fiind interesat şi în 2020, dar nu a avut nici susţinerea partidului, ceea ce anunţă o perioadă foarte complicată pentru Nicuşor Dan”, a declarat politologul Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”. Politologul subliniază faptul că Nicuşor Dan va avea în perioada următoare probleme privind administrarea Bucureştiului, fiindcă „sunt frustrări şi din partea USR-PLUS”. La rândul său, sociologul Alfred Bulai este de părere că primarul general va putea cu greu să-şi mai promoveze proiectele în actuala situaţie. „Nicuşor Dan este al nimănui la Primărie. A fost folosit, a fost util la alegeri. Nicuşor Dan nu are nicio putere, pentru că, dacă nu ai majoritatea în Consiliu, este cam greu să faci ceva”, a punctat Bulai. Mai mult, sociologul a precizat că probabil relaţia sa cu Guvernul nu va fi una prea bună, ceea ce s-ar putea să-i pună probleme. „Nu poţi să schimbi radical primăria şi modul de funcţionare al ei de unul singur. Asta este o idioţenie. Lucruri fundamentale nu poate rezolva”, a mai afirmat Alfred Bulai.

 

Românii pleacă în marş de la oraş la ţară: în 2020 s-a dublat fluxul pozitiv către mediul rural din mediul urban (Ziarul Financiar)

Statistica vine să confirme ceea ce deja în piaţa imobiliară şi în discuţiile personale era evident.

Oamenii pleacă in corpore către mediul rural, în căutarea unor locuinţe cu verdeaţă şi lipsite de poluare.

Institutul Naţional de Statistică arată că anul trecut au plecat de la ţară la oraş 78.000 de locuitori, iar de la oraş la ţară 116.000, iar diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38.000 de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

„Această creştere a migraţiei urban-rural în contextul pandemiei arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii. O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10.000-15.000 de orăşeni, că o bună parte din plecările din ur­ban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“, a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucu­reşti. El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe.