Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O întrebare pentru premierul Florin Cîţu (Ziarul Financiar)

sorin_paslaru.jpg

Jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef Ziarul Financiar
Image source: 
site-ul Ziarului Financiar

Diminețile noastre fericite (Reportaj GSP de la Tokyo) - Portretul psihologic al românului în pandemie. Ce alege între medici şi vraci (Adevărul) - Povestea celui mai longeviv director din sistemul medical românesc (Libertatea)

Diminețile noastre fericite. Cum s-a trăit în delegația României ziua argintului adus de Cozmiuc și Tudosă (Gazeta Sporturilor)

Marius Cozmiuc și Ciprian Tudosă, barca de dublu rame a României, a cucerit medalia de argint la Jocurile Olimpice. Într-o cursă nebună, românii au fost învinși doar de invincibilii croați, frații Sinkovici. E penultima zi de întreceri pe apele canalului Sea Forest Waterway din Tokyo.

Românii au un start slab, lucru știut. Așa încep ei, greu. Au motoare pe motorină!

La 1.000 de metri, danezii mai au două sutimi de secundă în fața românilor. Nu e problemă, v-am spus că românii se încălzesc mai greu. Ai noștri zici că sunt sprinteri. Așa pleacă de lângă danezi pe la 1.300 de metri. Și avansează, avansează. Au ajuns la jumătatea bărcii croaților. Locul 2 e clar. Barca românilor zboară pe valuri precum o șalupă.

Galeria românească e foarte fericită. "Ce cursă, fantastic!"

Medaliații ies la mal.

Se merge la festivitatea de premiere. Imnul Croației. Apoi medaliile. Toți le încearcă gustul. Parcă mușcă din ele. E doar pentru poze. Îmbrăcați în treningurile lor, conform protocolului. Marius și Ciprian sunt fleașcă. Au transpirat pentru că afară sunt 34 de grade.

Rezistă însă, fericirea e evidentă. "Suntem vicecampioni olimpic, bravo frate!", îi spune Ciprian, și-l ia în brațe pe Marius. Merg apoi la interviuri.

„Poate la televizor nu pare că durează mult momentul de pe podium, dar pentru mine durează o veșnicie. A meritat pe deplin tot. Pregătirea din acest an ne-a făcut să zburăm. Suntem cea mai bună echipă din lume!” - Ciprian Tudosă.

„Suntem foarte fericiți pentru parcursul nostru. Când mă gândesc la momentul în care am început, ce încredere sau ce speranțe aveam, ce rezultate... Practic nu erau. Până acum ne calificam cu greu, dar nu aveam nicio șansă pentru finala A. Acum nu doar că am intrat în finală, dar am luat și medalie. Trebuie să nu cedezi niciodată! Să lupți tot timpul pentru visul tău, fără regrete” - Marius Cozmiuc.

Cei doi câștigă a treia medalie de la canotaj pentru România la Tokyo 2020, după cele de aur la dublu vâsle feminin, argint la patru rame masculin, cărora li se adaugă cea de argint la spadă.

 

O întrebare pentru premierul Florin Cîţu: ce poate face mai mult pentru România în calitate de preşedinte PNL decât o poate face ca premier? Ce proiecte de ţară s-au oprit? Ce autostrăzi şi spitale nu se pot face pentru că nu este el în fruntea PNL? (Ziarul Financiar)

Se consumă atât de multă energie în interiorul partidului care a câştigat alegerile, PNL, pentru cine va fi şeful partidului încât aceşti oameni de sus parcă au uitat că sunt la putere mandataţi de cetăţenii României să lucreze să schimbe ţara, nu să fie în campanie electorală, atrage atenția jurnalistul Sorin Pâslaru, redactor șef ZF. Pe oameni îi intereseaza şosele, spitale, campusuri educaţionale şi poliţie eficientă, dar primesc ciorovăieli infantile.

De obicei devii preşedinte de partid să câştigi alegerile ca să preiei funcţia de premier şi să aplici un program de guvernare pe care îl propui oamenilor în campanie electorală. Florin Cîţu este, prin jocul politic, deja premier. Să facă ce crede că este bine pentru România atunci. Să livreze, aşa cum cere el să livreze miniştrilor.

Ce importanţă are dacă este sau nu preşedintele PNL? Poate schimba din funcţie orice membru al guvernului sau secretar de stat, poate emite împreună cu guvernul proiecte de legi, de ordonanţe, de ordonanţe de urgenţă? Poate.

Să vedem tehnicile moderne de guvernare şi de administrare. Cu obiective, cu măsurători. Cu grafice, cu tabele. Nu cu declaraţii azi de care toată lumea uită mâine.

Să vedem un proiect, două, zece cu oameni însărcinaţi să se ocupe de ele care să răspundă în faţa premierului. Cu obiective măsurabile, cu indicatori. 

Cine îl încurcă să schimbe România dacă semnătura de premier îi aparţine? Ce putere are semnătura de preşedinte al PNL? Poate semna contractul pentru autostrada Comarnic-Braşov în calitate de preşedinte PNL sau o poate face deja ca premier? Unde este proiectul? Care este progresul acestuia?

Florin Cîţu, arată ce poţi renunţând. Fă întâi pentru ţară ce crezi că trebuie făcut şi aşteaptă premiul după rezultatele obţinute. Nu poate primi nimeni note înainte să predea lucrarea la catedră.

 

Portretul psihologic al românului în pandemie. Ce alege între medici şi vraci (Adevărul)

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu face o analiză a comportamentului românilor la debutul valului 4 cu varianta Delta a SARS-CoV-2.

Din analiza medicului rezultă că dezinteresul românilor cu privire la ameninţarea COVID-19 este generat de un cumul de factori, între care se regăsesc lipsa de educaţie, negarea că li se poate întâmpla tocmai lor, oboseala de a fi „bombardaţi” zi de zi cu informaţii nefiltrate, dar şi „democratizarea” libertăţii de exprimare până la punctul în care orice opinie, fie şi nefondată, circulă „la liber” pe net, unde tot se găsesc câţiva să o ridice la rang de axiomă.

Medicul psihiatru constată că românii rămân nepăsători la avertismentele autorităţilor sanitare.

Dr. Gabriel Diaconu spune că medicii vor fi ignoraţi şi în valul 4 al pandemiei. Indiferent câte eforturi vor face ei pentru a informa corect populaţia, psihiatrul arată că vocea lor va fi acoperită de valul de dezinformare din media şi de reţelele de socializare.
 

 

Povestea celui mai longeviv director din sistemul medical românesc (Libertatea)

Centrul Medical de Diagnostic, situat pe strada Washington, nr. 10, cunoscut și ca Policlinica 10 sau Policlinica de Protocol, are același șef de la Revoluție.

Generalul doctor Șerban Rădulescu, în vârstă de peste 70 de ani, este unul dintre cei mai discreți directori din sistemul medical românesc. În zeci de ani de mandat, a avut două ieșiri publice, o singură fotografie publicată, niciun CV și nicio declarație de avere și interese. Nimic pe portalul de integritate, nici pe site-ul oficial al unității medicale pe care o gestionează de peste trei decenii.

Singurele informații despre Rădulescu făcute publice din intestinele statului sunt cele legate la momentul retragerii generalului în rezervă, prin decretul din 2003 semnat de președintele Ion Iliescu și faptul că este medic primar în medicină internă, scrie Libertatea.