Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, cea mai relaxată ţară din lume la debutul Valului 4 al pandemiei (Adevărul)

646x404.jpg

Harta normalităţii după valul al 3-lea, potrivit căreia românii şi-au reluat în proporţie de 85,4% viaţa pe care o aveau înainte de pandemiei.
Harta normalităţii după valul al 3-lea, potrivit căreia românii şi-au reluat în proporţie de 85,4% viaţa pe care o aveau înainte de pandemiei.
Image source: 
UBBCluj.ro

Trecerea Greciei, destinaţia preferată de turiştii români în acest sezon, pe lista roşie şi problemele din Turcia au dus cererea în sus pentru litoralul românesc (Ziarul Financiar) - În România carnea e mai scumpă decât la polonezi, pe haine dăm mai mult ca maghiarii, iar la brânză sunt cel puțin 10 țări în care e mai ieftină (HotNews.ro) - Ministrul de Interne, Lucian Bode, trebuia să își publice lucrarea de doctorat până pe 22 iulie. Nu a făcut acest lucru, în schimb și-a secretizat lucrarea cu o zi înainte de a fi făcută publică (G4Media)

România, cea mai relaxată ţară din lume la debutul Valului 4 al pandemiei (Adevărul)

Cercetătorii clujeni au realizat un site interactiv în care fiecărei ţări i-au acordat un procent calculat în funcţie de duritatea restricţiilor epidemiologice, cu impact în domeniul economic şi social. La capitolul relaxare, ţara noastră e „pe verde”, depăşind toate statele din Europa, iar la nivel mondial, şi ţări precum Nigeria, Egipt sau Pakistan.

Analiza a fost făcută de o echipă de şase cercetători ai Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, pe baza datelor aferente indicelui de normalitate dezvoltat de specialiştii de la revista britanică „The Economist”.

„Indicele de normalitate” este o variabilă calculată pe baza a opt factori care măsoară gradul în care viaţa socio-economică reuşeşte să revină la nivelul de dinaintea pandemiei. Datele au fost centralizate la începutul lunii iulie.

Cei opt indicatori pe baza cărora se calculează indicele de normalitate sunt gradul de utilizare a transportului public în oraşele mari, traficul general în aceste oraşe, numărul zborurilor domestice şi internaţionale, timpul petrecut în afara locuinţei, veniturile realizate de cinematografe, participarea publicului la evenimente sportive, vizitele în magazine şi rata de ocupare a spaţiilor de birouri. Cercetătorii UBB susţin că românii petrec chiar mai mult timp în afara locuinţei şi la cinematografe decât înainte de pandemie, scrie Adevărul.

85,4% este „indicele de normalitate” în România, cel mai ridicat dintre cele calculate pentru întreaga lume. Asta în ciuda antivacciniştilor şi a coronascepticilor care vorbesc despre „dictatura medicală din România”. Pe locul 2 se află Nigeria, cu 85,2% la capitolul relaxări, iar pe locul 3 este Egiptul, cu 81,62%. În Europa, Austria se situează sub România – cu 80,6% şi Ungaria – cu 79,9%, iar acestea din urmă sunt ultimele state europene pe „verde” în ceea ce priveşte măsurile de relaxare.

 

Trecerea Greciei, destinaţia preferată de turiştii români în acest sezon, pe lista roşie şi problemele din Turcia au dus cererea în sus pentru litoralul românesc (Ziarul Financiar)

Grecia a intrat pe lista roşie, ceea ce înseamnă că cei care ajung din această ţară şi nu sunt vaccinaţi vor sta în carantină. Mulţi turişti au ales să se întoarcă mai repede din statul elen din acest motiv. Altții, care aveau deja vacanțele cumpărate în Grecia au început să își vândă rezervările pe rețelele de socializare, pentru a-și recupera banii.

Deși astfel de probleme îi fac pe turiști să renunțe la vacanțele programate agențiile de turism nu vor înapoia banii, ceea ce înseamnă că turiștii vor rămâne și fără bani și fără vacanță.

“Eventualele anulări de rezervări pe motiv că nu ești vaccinat și trebuie să intri în carantină la întoarcerea în țară nu pot fi considerate motiv de exceptare de plată a eventualelor penalizări. Operatorilor economici (hoteluri, transportatori, agenții de turism) nu li se pot imputa deciziile unilaterale ale turiștilor în această situație. Legislația, atât românească, dar și europeană, e clară în acest sens : călătorul este exonerat de plata penalităților în caz de anulare numai în situația în care există circumstanțe extraordinare și inevitabile care se produc la destinație sau în imediata ei vecinătate și care afectează semnificativ executarea pachetului de servicii ori transportul pasagerilor la destinație”, spune Dumitru Luca, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.

Nici Turcia nu a fost lipsită de probleme în ultima perioadă. Stațiunile preferate de către turiștii români au fost afectate de incendii de vegetație, și anume Antalya, Bodrum și Marmaris.

Problemele cauzate fie de efectele pandemiei, fie în cazul Turciei de incendiile de vegetație, reprezintă un avantaj pentru litoralul romanesc, care zilele acestea au înregistrat un grad foarte mare de ocupare .

Conform datelor agenției de turism Litoralulromanesc.ro, luna august se preconizează a fi cea mai aglomerată din acest sezon estival în stațiunile aflate pe litoralul romanesc al Mării Negre, până în jurul datei de 12 august în majoritatea unităților de cazare fiind rezervate în totalitate. cele mai solicitate hoteluri de pe litoral sunt cele care oferă pachete all inclusiv .

 

 

În România carnea e mai scumpă decât la polonezi, pe haine dăm mai mult ca maghiarii, iar la brânză sunt cel puțin 10 țări în care e mai ieftină (HotNews.ro)

Deși suntem, alături de bulgari și turci, la coada salariior în Europa, plătim mai mult pentru kilogramul de carne decât polonezii sau muntenegrenii. La fel stau lucrurile în cazul laptelui, brânzei și ouălor: în România, prețurile le depășesc pe cele din Lituania, Cehia, Ungaria și încă alte câteva state. Până și la haine suntem mai scumpi decât ungurii sau locuitorii Macedoniei de Nord, arată datele Eurostat, citate de HotNews.ro.

 

Ministrul de Interne, Lucian Bode, trebuia să își publice lucrarea de doctorat până pe 22 iulie. Nu a făcut acest lucru, în schimb și-a secretizat lucrarea cu o zi înainte de a fi făcută publică (G4Media)

Cu o zi înainte de termenul anunțat pentru publicarea integrală a tezei sale de doctorat pe o platformă administrată de Ministerul Educației, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a trimis o adresă la universitatea unde și-a susținut lucrarea, anunțând că refuză acest lucru. El și-a motivat decizia prin faptul că și-a publicat lucrarea la o editură, fapt neadevărat, după cum rezultă din investigațiile realizate de G4Media.ro.

Site-ul editurii menționează că volumul este ”În pregătire”, iar Bode însuși a declarat, pentru G4Media, că volumul ”va apărea în curând”.

Publicarea la o editură nu exclude, însă, posibilitatea postării tezei.

De la începutul lui 2020, Ministerul Educației administrează o platformă unde ar trebui publicate toate tezele de doctorat susținute în România începând cu anul 2016.

Lucian Bode a primit titlul de doctor în 2018, de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, unde a susținut lucrarea cu titlul ”Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI (corect ar fi fost ”al XXI-lea” n.r.). România în context european actual”.