Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bucharest Pride: Festivalul ocheanului întors către sine (Deutsche Welle)

marsul_bucharest_pride_2021_diana_iorgulescu.jpg

Marsul Bucharest Pride 2021
Image source: 
Diana Iorgulescu

Timiditatea presei în fața unei realități care încalcă cutumele autohtone și care de la un an la altul este tot mai vocală, e explicabilă. Dar nu și scuzabilă.

Mediatizarea Festivalului Bucharest Pride a fost aproape inexistentă, cu excepția publicării programului și anunțarea marșului din ultima seară a festivalului. Ignoranță? Pudibonderie? Tradiționalismul retrograd al patronilor de trusturi mass-media? Sau poate politica editorială a magnaților de presă de a nu șifona confortul susținătorilor familiei tradiționale? Înclin să pariez pe ultima variantă scrie editorialistul George Arun.

În condițiile în care, conform unui sondaj de opinie realizat recent de Avangarde, doar 12% dintre români cred că ar trebui acordate mai multe drepturi comunității LGBT, în timp ce 62% cred că trebuie întărit prin lege rolul familiei tradiționale, timiditatea presei în fața unei realități care încalcă cutumele autohtone și care de la un an la altul este tot mai vocală e explicabilă. Dar nu și scuzabilă.

Am mers la mai multe evenimente din cadrul festivalului și nu am văzut picior de ziarist, deși oferta a fost mult mai generoasă față de celelalte ediții. Am petrecut mai întâi o seară de poezie queer și am tresărit în fața blândeții discursului liric – poet fiind, și încă unul sever în aprecierea cuvântului care te caută și te primenește. Nimic deplasat, nimic strident, așa cum s-ar putea crede, în necunoștință de cauză, despre întâlnirea cu lumea „normală“ a celor din comunitatea LGBT. Seara de poezie a început sub semnul lui „împreună“ și s-a încheiat pe același acord.

Nava-şcoală Albatros va ajunge la fier vechi (Adevărul)

Flota României, care în perioada sa de glorie număra peste 300 de nave, mai are câteva vapoare de pe catargul cărora flutură încă drapelul românesc. Printre ele, nava-şcoală Albatros, care mulţi ani a fost locul unde studenţii şi-au făcut ucenicia. De câţiva ani, nava rugineşte la cheu şi urmează să fie dată la fier vechi.

Povestea navei-şcoală „Albatros“ începe în anul 1977 la Şantierul Naval din Galaţi. Cargoul „Dej“, aşa cum s-a numit iniţial, era o mândrie a flotei româneşti. Până în anul 1989 a navigat pe mările şi oceanele lumii sub patronajul Navrom Constanţa. La Revoluţie, pe nava care era ancorată în Portul Constanţa, a izbucnit un incendiu, care aproape a distrus-o.

Cum poate fi exmatriculat bullying-ul din școlile românești (PressOne)

Unul din patru elevi se simte hărțuit la școală. Adică este ținta unui comportament agresiv, care se repetă și care-l plasează într-o poziție de inferioritate. În termeni specifici, vorbim de fenomenul de bullying.

Din 2019, în România avem o lege împotriva violenței psihologice – bullying. În ciuda definiției care se întinde pe 7 rânduri, legea anti-bullying nu a pus la dispoziția școlilor instrumente clare cu ajutorul cărora să monitorizeze, să prevină și să combată fenomenul, sunt de părere specialiștii în educație.

În condițiile în care doar jumătate dintre copiii hărțuiți la școală povestesc prin ce trec, Fundația ELOC s-a îndreptat tocmai către ei, pentru a-i ajuta să-și dezvolte abilități care să-i ferească de comportamente agresive.

Așa a prins contur proiectul „Să exmatriculăm bullying-ul”, prin care copiii sunt încurajați să acționeze asupra fenomenului folosind medierea, iar profesorii să înțeleagă că a preveni este mai important decât a sancționa.

57% dintre elevii din România au dispărut din școală în opt ani (Newsweek)

Numărul elevilor care s-au pierdut pe drum între clasa I și clasa a VIII-a este mai mare decât al celor care au luat media peste 5 la examenul de Evaluare Națională. Media cinci este orientativă, un prag psihologic. Media finală de la Evaluare stabilește ierarhia pentru liceu. La examenul de Evaluare națională, din cei 123.122 de candidaţi prezenți, un număr de 94.629 candidaţi (76,9%) au obţinut media mai mare sau egală cu 5, potrivit Ministerului Educației. Procentajul este parțial adevărat. Peste jumătate dintre elevii care ar fi trebuit să ajungă să susțină examenul de evaluare națională s-au pierdut în cei 8 ani de școală. Calculele pe care Newsweek România le-a realizat plecând de la cifrele Institutului Național de Statistică arată că, în anul 2013, existau un număr de 215.703 copii care aveau vârsta de 7 ani.