Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă (SpotMedia)

În Cehia, vara trecută, atât guvernul cât și populația credeau că pandemia s-a sfârșit, apoi, în septembrie s-a declanșat iadul. Un an mai târziu, țara noastră vine și ea după patru luni de scădere abruptă a numărului de cazuri, dar rata de infectare a început să crească rapid. Testarea arată că tot mai mulți oameni sunt depistați infectați în spitale. O țară ca Maroc, mult mai puțin dezvoltată ca România, a vaccinat peste 46% din populație, în timp ce la noi, doar 30%. Reprezentanții Guvernului cred că numărul mare de infectări va crește cererea pentru vaccinare. Autoritățile anunță o nouă strategie de imunizare, cea prin rețeaua de școli, unde sunt așteptați atât părinții, cât și copiii. Concertele, întoarcerea turiștilor de la mare și începerea școlilor vor genera accelerarea epidemiei, susțin specialiștii.

Cifra de 782 de infectări în ultimele 24 de ore anunțată ieri, dar și cele 14 decese sunt semne că România se îndreaptă către o furtună pandemică perfectă.

ZF scrie despre surpriza vaccinării: Corelaţia neaşteptată dintre numărul de salariaţi şi rata vaccinării pe judeţe. Rata vaccinării în judeţe precum Suceava, Giurgiu şi Botoşani, unde ponderea angajaţilor în totalul populaţiei este între 13 şi 17%, este cea mai redusă, de doar 16- 17%

În Bucureşti, Cluj sau Sibiu, unde rata de angajare este între 35 şi 50%, rata de vaccinare este între 35 şi 45%. Coeficientul de corelaţie este de 0,86, ceea ce indică statistic o corelaţie puternic pozitivă.

Aceasta înseamnă că statutul de salariat im­plică o responsabilitate socială şi o altfel de relaţie a individului cu statul şi cu societatea. Angajaţii, la stat sau la privat, odată ce au în cotidianul lor responsabilitatea de a merge la serviciu, beneficiind de asigurări sociale, de o organizare a vieţii individuale, au o mai mare încredere în stat şi în ceea ce li se propune dinspre stat, inclusiv această idee a vaccinării, care protejează individul, dar şi pe cei din jur.

Salariul minim, uneori "un mister" pentru guvernanți - România, penultimul stat UE din regiune după nivelul salariului minim net, dar peste țările non-UE. La povara fiscală pe salariul minim, România este printre primele scrie Profit.ro

Noul ministru al Finanțelor nu a putut indica, la preluarea mandatului, cât anume este salariul minim net în România, cel cu care astăzi sunt plătiți peste 1,2 milioane de angajați, generând controverse în spațiul public, dar fiind scuzat de premierul Florin Cîțu cu explicația că a fost "o gafă". Date actualizate analizate de Profit.ro relevă că salariul minim net din România, de 290 de euro, este la acest moment penultimul cel mai redus dintre statele UE din regiune, devansând doar Bulgaria, unde se situează la 258 de euro. Chiar și la acest nivel scăzut, câștigul net al unui angajat cu salariul minim este în România peste ceea ce ar fi obținut în toate statele non-UE din regiune.  Dintre cele 21 de țări pentru care sunt disponibile date - 20 de țări din regiune plus Germania - cel mai mic salariu minim net este cel din Ucraina, de 139 de euro.

Povara fiscală pe salariul angajatului, potrivit calculelor Profit.ro, plasează România pe locul 5 între cele 20 de state din regiune+Germania. Povară fiscală mai ridicată este în Ungaria, Polonia, Bosnia-Herțegovina și Muntenegru, în timp ce în Kosovo, Albania, Lituania și Grecia, statul ia cel mai puțin de pe urma unui salariat cu salariul minim.

Bulimia de diplome (Libertatea)

 Ce lider de partid are două doctorate, dar mai face alte șase în același timp aflam din editorialul publicat in Libertatea de Valeriu Nicolae. Avocat și președinte executiv al Partidului Puterii Umaniste, Daniel Ionașcu deține un doctorat în teologie și altul în litere. În 2020, el era înscris concomitent la alte șase doctorate: drept, științe politice, medicină, jurnalism, filosofie și istorie. Ceea ce spune multe despre ce au ajuns studiile doctorale în România.

Cea mai mare instanță pe care o recunosc sunt conștiința și demnitatea morală ale unui om… Mă crucesc cum Dumnezeul meu au ajuns acești oameni în fruntea țării mele și cine i-a adus acolo?! Pentru că tot neamul meu strigă, strigă că avem nevoie de oameni integri în frunte! Păi, dacă aceste lucruri nu sunt rușinoase, care sunt rușinoase?” Asta spunea recent domnul Daniel Ionașcu, invitat semipermanent la Antena 3, extrem de indignat de ceea ce „dezvăluia” televiziunea într-un linșaj mediatic al doamnei Clotilde Armand. Antena 3 a primit importante sume de bani de la primăriile conduse de primari PSD în trecut. Antena 3 îl prezintă pe domnul Ionașcu ca fiind avocat, după cum se vede în imagine.  Omul lui Voiculescu Domnul Ionașcu este însă și președintele executiv al Partidului Puterii Umaniste (Social-Liberal), partid creat de domnul Dan Voiculescu, fost patron al Antenelor, condamnat la închisoare pentru corupție, turnător la Securitate și care este în continuare datornic statului cu câteva zeci de milioane de euro.

Domnul Ionașcu nu are un CV public sau este imposibil de găsit. Absolvent de Drept la „Spiru Haret”, a devenit avocat în 2009, la 34 de ani. El ajunge rapid mâna dreaptă a doamnei Paula Iacob, celebra avocată a lui Nicu Ceaușescu, despre care istoria a consemnat și două nume conspirative sub care a turnat la Securitate. Doamna Paula Iacob a decedat în 2015. Când ajunge colaboratorul doamnei Iacob, domnul Ionașcu era deja înscris la un doctorat la Sibiu, la Teologie, din 2003, condus de domnul Constantin Voicu, și la unul la Cluj, la Facultatea de Medicină din 2007, doctorat condus de președinta Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie. Doctoratul este pe „advocacy”, nu pe medicină. În total, în 2020, domnul Daniel Ionașcu făcea concomitent șase! doctorate, două masterate și era student pentru licență la alte trei facultăți, în timp ce apărea incredibil de mult la Antena 3, era avocat și președinte executiv al unui partid în campanie electorală, care a dat mai mulți parlamentari pentru grupul PSD.

„Zeus” şpăgar: sex, bani şi lucernă pentru funcţii de conducere în Poliţia Română (Adevărul)

Actul de acuzare al Direcţiei Naţionale Anticorupţe care incriminează un ofiţer de poliţie ce a ocupat funcţii de conducere timp de 15 ani aruncă din nou Poliţia Română într-un scandal de corupţie şi arată putregaiul din interiorul Ministerului de Interne.

Marian Iorga este acuzat că a luat mită în hectare de pământ, dar şi sume impresionante de bani, de ordinul zecilor de mii de euro, maşini scumpe, aparatură electrocasnică (televizor şi centrală de apartament), dar nu ar fi refuzat nici cadouri mai mici, cum ar fi baloţi de lucernă, alimente (carne de vânat şi cereale), vacanţe în Bulgaria, mese festive la restaurante de lux şi cazare gratuită la pensiuni din România, inclusiv favoruri sexuale de la poliţiste. Toate aceste „daruri” erau solicitate şi primite pe de o parte din partea poliţiştilor subalterni pentru ca aceştia să promoveze în funcţie şi chiar să rămână în funcţie şi pe de altă parte din partea unor oameni de afaceri cărora comisarul şef Marian Iorga le promisese protecţie. În prezent, Iorga este tras pe linie moartă. Din iulie 2021, atunci când DNA a început urmărirea penală „in personam”, ofiţerul a fost mutat la Şcoala de Agenţi de Poliţie de la Câmpina, la departamentul „Tradiţii”. Până să ajungă în această situaţie, poliţistul a reuşit să facă o avere serioasă, dacă este să ne luăm după acuzaţiile prezente în ordonanţa DNA.