Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ministrul Sorin Cîmpeanu merge mai departe: un nou plan de disoluție a luptei anti-plagiat. (PressOne)

La 3 august 2021, în ziua în care și-a abandonat intempestiv planul de modificare a regulamentului CNATDCU de analiză a plagiatelor, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat un proiect-fantezie prin care universitățile ar urma să verifice, într-un an, cele peste 63.000 de teze în baza cărora s-au acordat titluri de doctor după 1990. Ieri, 25 august, proiectul a intrat în dezbatere publică.

La începutul lunii august, Cîmpeanu anunța că va solicita universităților să verifice toate lucrările științifice susținute după 1990 și că Ministerul Educației va finanța acest proces.

Ministrul nu s-a consultat pentru această inițiativă – care implică un efort masiv din partea universităților, stabilirea unor criterii unitare de evaluare, personal calificat în analiza plagiatelor și o strategie guvernamentală asumată pe termen lung – nici cu mediul academic, nici cu instituțiile publice din Educație, nici cu asociațiile care au competențe în etica și integritatea universitară.

Ca reacție la respectiva scrisoare, președintele Iohannis reafirma, într-o declarație de presă din 30 iulie, că are „toleranță zero față de orice abatere de la cultura integrității în mediul academic” și anunța că a luat act de scrisoarea deschisă „a unei părți importante a comunității academice și a societății civile”. În aceeași declarație, președintele Iohannis îi solicita ministrului Cîmpeanu „să țină cont de îngrijorările și riscurile sesizate în spațiul public și să acționeze în consecință”.

Războiul din subterane pentru miliardele din Sănătatea românească (Libertatea)

Cătălin Tolontan scrie în Libertatea cum în tăcere și cu multă încordare, în culise se derulează o confruntare între Consiliile Județene și unii dintre oamenii din Sănătate. Miza e reforma din Sănătate, ca o condiție a construirii spitalelor regionale și a celorlalte clinici de interes național.

Ludovic Orban a spus primul că între reformele din justiție și banii din PNRR nu e nicio legătură. Florin Cîțu a preluat și el tema. Premierul a folosit un ton mai echilibrat, socotind că ecuația bani europeni – justiție este prezentată într-un mod „exagerat”.

Operațiunea celor doi candidați arată ca una de liniștire a baronilor PNL din teritoriu. „Stați liniștiți, păpăm banii cum vrem”. Dar e o păcăleală.

PNRR nu este, într-adevăr, strict „condiționat” de reformele în justiție, nu în sensul obișnuit al verbului „a condiționa”. Însă obiectivele majore ale celor 29 de miliarde de euro sunt imposibil de urnit și de îndeplinit fără reforme. Nu doar în justiție, ci și în sănătate sau alte domenii.

«Vaccinarea la chiuvetă» este fenomenul despre care scrie Adevărul

Cristian Oancea, directorul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara, a declarat că medicii de la Spitalul de Cardiologie de la Pădurea Verde au avut pacienţi care au făcut forme severe de Covid-19, deşi spuneau că sunt vaccinaţi. „Este un fenomen «vaccinarea la chiuvetă»”, iar astfel de cazuri ar mai fi fost şi la Cluj, potrivit lui. Poliţiştii au întocmit dosar penal. „Este un fenomen «vaccinarea la chiuvetă», în care te duci să-ţi faci doza de vaccin, de obicei doza unică, şi primeşti certificat de vaccinare. Ei vin cu forme severe, se declară vaccinaţi, dar sunt prea severe pentru ca oamenii să fie vaccinaţi. Cred că în Cluj s-au mai identificat nişte cazuri. Noi ne punem problema: cei care vin cu forme severe de boală şi se declară vaccinaţi, oare chiar sunt vaccinaţi? Există cazuri. Oamenii induc actul medical în eroare. Această practică nu trebuie să existe, pentru că noi suntem puşi în situaţia în care nu ştim cum să-i luăm pe oameni ca să le salvăm viaţa”, a declarat Cristian Oancea, directorul Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara.

Locuim din ce în ce mai înghesuiți (ZF)

Locuinţele din România au ajuns la o suprafaţă medie de 61,5 mp, minimul ultimilor 20 de ani. Faţă de anul precedent, scăderea este de 2%. În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Reducerea treptată a suprafeţelor locuinţelor noi este pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS.

Grădina istorică a Teatrului de vară Capitol, denumită inițial Alhambra, se redeschide azi după mai bine de 30 de ani de inactivitate (Cultura la Dubă)

Grădina va purta din nou primul său nume – Alhambra – și va fi momentan o terasă privată, unde ocazional vor avea loc și concerte sau spectacole.

Spațiile Capitol, declarate monumente istorice, aparțin statului român și au drept administrator România Film, însă ele au fost închiriate și renovate parțial de patronul Teatrului Elisabeta, Petrică Paraschiv.

Au fost refăcute fațada și curtea interioară, însă scena, cu ornamentele originale, precum și cinematograful Capitol sunt în continuare o ruină. Conform chiriașului, vor fi făcute investiții și în cinematograf, începând cu anul viitor.