De ce nu a extras România niciun colaborator afgan (Adevărul)

România a reuşit să extragă din Afganistan numai români sau cetăţeni ai unor ţări membre NATO, dar nu a putut să evacueze niciun colaborator afgan. Veteranii spun că dacă nu ar fi fost localnicii să-i ajute, Armata Română ar fi înregistrat mult mai mulţi morţi şi răniţi în Afganistan. În repetate rânduri, autorităţile de la Bucureşti au transmis că, pe lângă români şi cetăţeni ai unor ţări membre NATO, România va extrage din Afganistan şi localnici care au lucrat cu militarii români în timpul misiunii NATO Resolute Support, dar acest lucru nu s-a întâmplat, cu toate că ziua în care aliaţii au promis că părăsesc aeroportul din Kabul se apropie cu paşi repezi.  Marius Popenţa, unul dintre veteranii români ai Afganistanului, îi consideră pe aceşti colaboratori adevăraţi camarazi şi speră ca autorităţile române să facă, chiar şi în acest ultim ceas, demersurile necesare pentru extragerea lor din ţara căzută în mâna insurgenţilor talibani. Marius Popenţa mai spune însă că totul este condiţionat de dorinţa acestora de a ajunge în România, în Europa, în general, şi că, în mod obligatoriu, cei care spun că vor să vină la noi trebuie să treacă printr-o serie de verificări de securitate. „Vrem să facem bine, dar să vedem dacă ei vor binele nostru. Spun asta pentru că, din câte ştiu, cei mai mulţi vor în Statele Unite, nu în Europa. Oricum, un «periaj» al acestor colaboratori este obligatoriu pentru că este posibil ca între timp să se fi radicalizat. În plus, au fost cazuri, nu multe, dar au existat, în care s-a ajuns la concluzia că respectivul colaborator «juca la două capete», mai discuta din când în când şi cu partea talibană care mai afla astfel din mişcările aliate.

Cîțu s-a răzgândit și renunță la suplimentarea record a subvenției pentru partide. Dă bani mai mulți la Transporturi și Dezvoltare (SpotMedia.ro)

În precedenta variantă de rectificare, subvenția încasată de la bugetul de stat de partidele politice ar fi urmat să ajungă în acest an la un record istoric, de 265 de milioane de lei. Recordul anterior a fost atins anul trecut, când subvenția a fost de 253 de milioane de lei. Florin Cîțu voia să suplimenteze banii pentru formațiunile politice, în condițiile în care, anul trecut în noiembrie, spunea că în 2021 va tăia cu un procent semnificativ subvenția.

Elevii cer ca bursele să fie stabilite ca procente din salariul minim pe economie (Hotnews.ro)

Mai multe asociaţii ale elevilor din Bucureşti şi din judeţe ale ţării solicită acordarea burselor elevilor pe baza unui procent din salariul minim pe economie. Astfel, cuantumul burselor ar trebui să varieze între 5 şi 20% din salariul minim, consideră reprezentanţii elevilor, relatează News.ro.

Profesorii diriginți și învățătorii nu-i vor mai întreba pe părinții elevilor unde lucrează, ce funcție au sau ce meserie, se arată într-o informare trimisă de Ministerul Educației către inspectoratele școlare și directorii școlilor, obținută de Edupedu.ro. „Până la actualizarea actelor de studiu, profesorii diriginți și învățători vor completa doar rubricile referitoare la adresa și numărul de contact al părinților reprezentanților legali ai elevilor”, încheie informarea.

Opt din zece angajaţi români iau în calcul să muncească şi după ieşirea la pensie ca să poată trăi (NewsWeek)

Peste şase din zece angajaţi români spun că nu au în prezent un plan pentru suplimentarea veniturilor când vor fi pensionari, cum ar fi pensii private sau active imobiliare pe care le pot închiria sau vinde, bazându-se pe pensia de stat, arată un sondaj.

Geografia de business a României. Cum arată harta rezidenţială a ţării: unde se face business, se construiesc şi locuinţe (Ziarul Financiar)

Numărul de locuinţe livrate anual în fiecare judeţ al ţă­rii şi creşterile spectaculoase din unele judeţe, precum Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%) indică atât gradul de dez­vol­tare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pen­tru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face busi­ness şi unde investitorii sunt interesaţi să con­stru­ias­că, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.

Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scă­de­rile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, in­di­că o tendinţă de depopulare a Moldovei, lăsând însă loc unor excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).

Moldova este văzută drept una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, de care investitorii s-au tot ferit, în lipsa unei infrastructuri care să sprijine dezvoltarea businessurilor. Despre autostrada Moldovei, care să lege această regiune de Bucureşti, se vorbeşte de ani întregi, însă până acum lucrările au tot rămas în stand-by. Scăderi de peste 50% ale efectivului de locuinţe livrate în 2020 comparativ cu 2010 se remarcă însă şi în judeţele Caraş-Severin sau Teleorman.