EugenNicolicii PNL: cum să cenzurăm o moţiune de cenzură (Adevărul)

Criza guvernamentală, ziua opt: O nouă ședință a Birourilor permanente reunite la ora 10, plen al Camerelor Parlamentului pentru citirea moțiunii de cenzură, la ora 16 (G4Media)

Plenul Parlamentului, convocat de preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Anca Dragu şi Ludovic Orban, în care ar putea fi prezentată moţiunea de cenzură iniţiată de USR PLUS şi AUR, se întruneşte joi, de la ora 16,00.

De la ora 10,00 se vor reuni Birourile permanente pentru a stabili proiectului ordinii de zi şi a programului de lucru al şedinţei de plen reunit.

Premierul Florin Cîţu a anunţat, miercuri, că parlamentarii PNL vor fi mandataţi să nu participe la plenul reunit convocat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului sau la şedinţele Birourilor permanente reunite în care se va discuta calendarul moţiunii USR PLUS – AUR, până la verificarea legalităţii semnăturilor de pe moţiune, considerând că aceasta a fost depusă nelegal.

În acelaşi timp, premierul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură.

Moţiunea de cenzură intitulată „Demiterea Guvernului Cîţu, singura şansă a României de a trăi! Florin Cîţu trebuie să plece!” a fost înregistrată în 3 septembrie la cabinetele preşedinţilor celor două Camere.

Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii. Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Integral, aici.

EugenNicolicii Partidului Naţional Liberal: cum să cenzurăm o moţiune de cenzură (Adevărul)

"Începuse să mi se facă dor de aberaţiile logico-juridice ale unui Eugen Nicolicea", scrie redactorul șef adjunct Adevărul, "dar iată - continuă jurnalistul Liviu Avram - "că Partidul Naţional Liberal a avut grijă să furnizeze Parlamentului cel puţin trei înlocuitori care, împreună, par să suplinească satisfăcător marele absent: Alina Gorghiu, Daniel Fenechiu şi Florin Roman.

Proba competenţei celor trei în materie de nicolicism a fost dată zilele acestea, odată cu încercarea lor de a bloca moţiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Cîţu. Ei pretind că o parte dintre semnăturile de susţinere a moţiunii, depuse vineri seara, ar fi false, întrucât unii semnatari, aflaţi în provincie, şi-ar fi scanat semnătura originală şi ar fi transmis-o electronic. Argumentul ar fi putut fi valabil de vineri seară până luni dimineaţă, răstimp în care PNL şi PSD au boicotat două şedinţe ale Birourilor Permanente. Dar luni dimineaţa, această suspiciune ar fi trebuit să înceteze.

Dovada sabotajului o oferă însăşi cererea formulată de PNL, care prin vocea lui Daniel Fenechiu, a cerut ca verificarea semnăturilor să fie făcută de către Comisia pentru Statut într-un termen de două săptămâni. De ce două săptămâni? Pentru că „aşa apreciem noi”, a justificat Fenechiu. Două săptămâni ca să verifici vreo treizeci de semnături, când semnatarii îţi stau ciorchine la uşă ca să ţi le confirme?

Ludovic Orban a trimis totuşi moţiunea la Guvern. El şi-a explicat demersul prin aceea că o decizie CCR din 2010 spune că o moţiune de cenzură, odată depusă, nu poate fi blocată în niciun fel, pentru că asta ar însemna încălcarea flagrantă a unei garanţii constituţionale. Orban a prezentat numărul deciziei, data, şi citate relevante.

Deputatul Florin Roman a ieşit public şi i-a replicat că există alte două decizii CCR care susţin contrariul. Rugat să furnizeze numerele celor două decizii, răspunsul său a fost mai mult decât elocvent: „Nu le am la mine. Le-am văzut ieri la un jurnalist”. Am apelat atunci, cu aceeaşi solicitare, şi la Alina Gorghiu, dar aceasta nu a răspuns nicicum.

Ca urmare a alianţei tacite dintre PNL şi PSD, moţiunea aceasta nu va ajunge să fie votată, cel puţin nu până la Congresul PNL", crede redactorul sef adjunct al ziarului Adevărul.

"Eugen Nicolicea nu mai e în Parlament, dar moştenirea sa e valorificată plenar", conchide jurnalistul Liviu Avram.

Guvernul, sindicatele şi patronatele s-au pus de acord: salariul minim pe economie trebuie să crească. Dar cu cât? Iar de aici încep părerile diferite (Ziarul Financiar)

Sindicatele au propus o creştere de 10% - 11% a salariului minim pe economie, iar patronatele pledează pentru o majorare de 8%.

Datele oficiale arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie.

În prezent, salariul minim pe economie este de 2.300 de lei brut, iar suma netă primită de angajaţi este mai mică de 1.400 de lei.

Corespondență din Basarabia: ce se întâmplă când o cunoscută jurnalistă TV recunoaște că are un copil cu simbolul corupției? (Libertatea)

Scriitorul Vasile Ernu analizează știrea anului, probabil, în Republica Moldova: ziarista Natalia Morari anunţă că tată copilului ei este nimeni altul decât Veaceslav Platon.

De ce este şocantă această ştire de caracter privat?

Natalia Morari este cea mai importantă voce a presei independente din Republica Moldova. Ea a început cariera în capitala Rusiei, de unde a fost expluzată din cauza implicării ei în jurnalismul de investigaţie care scotea la iveală diverse afaceri murdare ale Kremlinului.

În Republica Moldova a învăţat româneşte şi a devent în foarte scurt timp liderul de opinie a presei independente. Şi-a creat o imagine de jurnalistă profesionistă şi incoruptibilă reprezentând trendul progresit, liberal, pro-european şi luptător antocorupţie, intactă moral. Morari este şi fondatoarea postului TV8, un post independent non-profit, susţinut financiar de fundaţii din zona partenerilor strategici occidentali.

Veaceslav Platon este, practic, imaginea cea mai sumbră a corupţiei din Reublica Moldova. Ați auzit de furtul miliardului? El e omul cheie.

Concluzia și morala principală:

Pentru public: Nu vă creați idoli nici în politică, nici în presă. Gândiți critic.

Pentru Mass-media: Cei independenți trebuie să evite orice asociere și simpatizare politică.

Acest caz Morari-Platon este o lovitură dură adusă presei independente, şi aşa destul de fragile.