
Presa românească
Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă (Adevărul)
ion-m-ionita_0_2_1_0_0.jpg

Realitatea lor. Liderii țării au “pilotat” prima zi de școală: educația – prezentată prin proiecții de viitor, în școli de excepție. Totul – sub umbrela României educate, care nu e gata / La guvern, câțiva copii au manifestat pentru lucrurile de bază care lipsesc din școli (EduPedu)
Președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu și ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, au profitat luni de decizia luată în august, ca, în pofida înrăutățirii situației epidemiologice, școlile să poată organiza festivități de început de an școlar. Dacă lipsa acestor evenimente, pe motiv de Covid-19, a fost o problemă în ajunul alegerilor de acum un an, astăzi ei au recuperat cu băi de mulțime în mai multe unități de învățământ nu de elită, ci de excepție: unele care vor desfășura programe-pilot, unele cu rezultate ieșite din comun sau care au furnizat un erou olimpic. În careurile-gazdă, clase întregi au fost adunate să asculte alocuțiunile oficiale, despre lucruri care vor fi, dar nu sunt încă, sau dacă sunt, ele reprezintă o excepție. Totul, sub umbrela României Educate, care iarăși va fi, dar nu e încă. Între timp, în fața guvernului o mână de elevi au organizat un protest în care au cerut socoteală echipei Cîțu pentru “eșecurile educației” și au solicitat lucruri de bază care ar fi trebuit să fie, dar nu sunt, decât tot prin excepție: masă caldă, servicii de consiliere, ore remediale.
Citiți mai mult pe pagina de internet EduPedu.
Primăria din Ciugud, unde funcționează singura școală smart din mediul rural, acuză că nici un demnitar al statului nu a făcut vreo vizită în localitate (G4Media)
Președintele Iohannis, premierul Cîțu, ministrul Educației și alți responsabili din domeniu au ignorat invitația de a vizita singura școală SMART din mediul rural.
Aceasta funcționează din 2019, la Ciugud (județul Alba).
Clădirea unității de învățământ, construită în anul 1938, a fost reabilitată în întregime și reorganizată pentru ca aici să poată învăța toți elevii din comună, de la clasa pregătitoare, până la clasa a VIII-a. În total aproape 130 de copii.
Proiectul a presupus refacerea acoperișului, zidăriei, înlocuirea ușilor și a tâmplăriei, montarea unei pardoseli moderne în clase și pe holuri dar mai ales implementare unor soluții inteligente pentru iluminat și climatizare.
Cu ajutorul unei aplicații instalate pe telefonul mobil, se poate controla clădirea școlii în cele mai mici detalii. Dar în general nu este nevoie de intervenția cuiva, pentru că toată treaba o fac senzorii.
De exemplu, în cazul iluminatului senzorii aprind sau opresc lumina când sesizează prezența în clasă și o reglează apoi în funcție de lumina diurnă astfel încât să nu afecteze ochii copiilor.
Temperatura în clase este de asemenea atent controlată. În timpul nopții, căldura este redusă și generează economii importante la funcționarea clădirii, față de sistemele clasice.
La clasă, elevii folosesc table interactive, chrome-book-uri și softuri educaționale.
Cum arată școala din Ciugud vedeți pe site-ul G4Media.
Supereroii guvernării Cîțu și uraganul prețurilor din toamnă (Adevărul)
Calculele politice privind variantele de continuare a guvernării Cîțu pot fi interesante ca exercițiu intelectual, dar sunt inutile din punct de vedere practic, scrie jurnalistul Ion M. Ioniță în editorial.
Liberalii au intrat în criză în cel mai prost moment posibil. Nu numai din punct de vedere al configurației parlamentare și al imposibilității găsirii unei alte majorități. Ci pentru că toate semnalele arătau încă din vară că sfârșitul anului va aduce un uragan al prețurilor care se va combina cu valul patru al pandemiei....
Cum vor rezolva supereroii guvernării Cițu gravele probleme economice și sociale ce stau să izbucnească? Vor liniști apele alegerile din PNL, se va ieftini energia după 25 septembrie?
Din contră. Situația din PNL se degradează din ce în ce mai mult, iar principalii competitori nu mai țin cont de nimic în lupta oarbă pentru putere. După cum evoluează lucrurile, 25 septembrie ar putea însemna și momenul scindării partidului. Deja se vorbește despre metode de control al votului și despre lupte corp la corp pe scena congresului. Ce ar mai putea liberalii să livreze după un asemenea spectacol? Prosperitate economică și reforma statului? Cu o guvernare fără majoritate și cun partid rupt în două? Poate, dar numai în filmele cu supereroi. În realitate, drumul duce la coșul de gunoi al istoriei, conchide ziaristul.
Cum se alege praful de bibliotecile de la sat (Recorder)
Oficial, în România sunt 1.877 de biblioteci comunale, dar nimeni nu știe câte mai sunt cu adevărat funcționale.
Teoretic, statul român se îngrijește de soarta bibliotecilor comunale, iar în 2002 a adoptat o lege specială care le protejează. Aceasta spune că bibliotecile nu pot fi închise decât dacă se desființează localitatea însăși și obligă primarii să angajeze bibliotecari și să investească în achiziția de cărți și calculatoare.
În realitate, primarii sunt liberi să facă ce vor și cei mai mulți dintre ei încalcă legea fără ca cineva să-i sancționeze. În ultimii zece ani, s-au închis peste 700 de biblioteci comunale. Altele au fost lăsate în paragină și angajații obligați să îndeplinească alte sarcini din primărie. Asta în timp ce alte țări au transformat bibliotecile rurale în adevărate „hub”-uri unde tinerii de la sate au acces la cărți, la presă, la internet, dar și la programe de dezvoltare extra-școlare.
Echipa Recorder a mers în zeci de comune din mai multe județe ca să vadă cum arată rețeaua de biblioteci publice și cât de mult le pasă autorităților de soarta singurelor instituții culturale din satul românesc.
Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de fondul de salarii: Bucureşti, Cluj şi Timiş sunt responsabile de jumătate din valoarea totală a salariilor plătite în România (Ziarul Financiar)
Companiile din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 miliarde de lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România, de 28 de miliarde de lei pe lună. Cel mai mic fond de salarii este în Mehedinţi, de numai 130 de milioane de lei pe lună.
Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul Produsului Intern Brut din fiecare zonă, explică Ziarul Financiar.
La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi“ taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor.
Top secret (Gazeta Sporturilor)
Ziarul sportiv a intrat în posesia contractelor celor mai tari antrenori din LIga 1: Dan Petrescu, Laurențiu Reghecampf și Edward Iordănescu.
"Bursucul" câștigă din salariu (25.000 de eruo) aproape cât ceilalți doi la un loc și are și cele mai consistente bonusuri.