Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce prim-ministrul Florin Cîțu a fost luat prin surprindere de valul 4? Cele mai mari 5 erori, explicate de specialiști (SpotMedia)

florincitusociologi.jpg

Sociologii Barbu Mateescu, Gelu Duminică și Vladimir Ionaș analizează deciziile Guvernului care au făcut ca România să fie total descoperită în fața exploziei pandemice provocate de varianta Delta.
Sociologii Barbu Mateescu, Gelu Duminică și Vladimir Ionaș analizează deciziile Guvernului care au făcut ca România să fie total descoperită în fața exploziei pandemice provocate de varianta Delta.
Image source: 
colaj SpotMedia

Am stat o zi în secţia COVID, ca să nu stai şi tu. Reportaj din Spitalul „Marius Nasta” (Libertatea) - Bucureștiul, la un pas de carantină de noapte în weekend. Lista restricțiilor impuse în România la fiecare prag: galben, roșu, roșu închis și mov (HotNews) - Anomalia din sănătate: Tarifele pentru consultaţii în privat sunt şi de zece ori mai mari faţă de nivelul evaluat şi decontat de Casa de Sănătate (Ziarul Financiar)

Am stat o zi în secţia COVID, ca să nu stai şi tu. Am vorbit nu cu medicii, ci cu infirmierele și asistenții, iar furia și frustrarea lor sunt imense (Libertatea)

Reportajul din Spitalul „Marius Nasta” este realizat de Laurențiu Ungureanu.

Despre medici s-a scris destul de mult. Personalul mediu sanitar adună însă la fel de multă durere și neputință, de la pacienții care suferă și mor în a doua cel mai puțin imunizată țară din Europa.

O infirmieră scundă şi uscăţivă face câţiva paşi şi imediat se prăbuşeşte pe canapeaua din stânga uşii. Doar spaima i se citeşte pe chip. Respiră repede şi abia articulează câteva cuvinte, din alea furioase. „Fir-ar al dracului de COVID, nu mai pot!“ „Ce-ai păţit?“ „Iar nu pot să respir.“ „De ce n-ai ieşit mai devreme?“ „Păi, şi cine rămânea?“. Nu primeşte niciun răspuns.

Infirmiera îşi întinde picioarele pe canapea şi bea un litru de apă, la drept, pe nerăsuflate. „Simt că nu-mi mai intră aer în plămâni, ca şi cum amigdalele s-ar lipi de gât şi ar crea un dop“, încearcă să-mi explice. Zice că e ca un atac de panică. Cu tiroida ei autoimună, e complet nerecomandat să facă efort în combinezonul ăla cinci ore încontinuu. Dar n-are de ales. Într-o tură de 12 ore muncesc maximum trei infirmiere. Mai multe nu sunt.

În secțiile COVID de la „Marius Nasta”, peste tot sunt săgeţi pe podea. Ajung în zona roşie şi peisajul arată ca spitalele de după Cernobîl, cel puțin cum ne-au fost ele reprezentate de noile seriale TV. O asistentă care pregăteşte seringa pentru tratamentul de la prânz din salonul 7 îşi dă seama că îi analizez mişcările şi simte să se justifice: „Sunt ca un astronaut care încearcă să croşeteze“.

Spitalul este plin, iar zilnic ajung la spital cel puţin 40 de oameni care ar putea fi internaţi.

Integral în Libertatea.

 

De ce prim-ministrul Florin Cîțu a fost luat prin surprindere de valul 4? Cele mai mari 5 erori, explicate de specialiști (SpotMedia)

Aflați în fața unei catastrofe umanitare, Florin Cîțu aprobă vaccinarea cu doza a treia înainte de a fi autorizată de Agenția Europeană a Medicamentului.

Autosuficiența celor care conduc a fost principala cauză a dezastrului, consideră un expert.

Renunțarea la obligativitatea purtării măștii a reprezentat momentul în care vaccinarea s-a prăbușit.

La nivelul Guvernului nu există niciun un studiu științific cu privire la pandemie sau vaccinare.

Sociologii Barbu Mateescu, Gelu Duminică și Vladimir Ionaș analizează pentru cititorii SpotMedia.ro deciziile Guvernului care au făcut ca România să fie total descoperită în fața exploziei pandemice provocate de varianta Delta.

1. Cifrele bune înregistrate la vaccinare în luna mai au crescut încrederea lui Florin Cîțu că valul 4 nu va mai fi posibil.

2. Tendința accentuată de scădere a numărului de infectări.

3. Conflictele între instituțiile publice care se ocupă de pandemie.

4. Teama de a lua decizii care să încurajeze vaccinarea.

5. O agendă paralelă cu cea a cetățenilor.

 

Bucureștiul, la un pas de carantină de noapte în weekend. Lista restricțiilor impuse în România la fiecare prag: galben, roșu, roșu închis și mov (HotNews)

Rata de infectare în Capitală a ajuns la 3,3 la mia de locuitori, în condițiile în care la 1 septembrie incidența cazurilor de COVID-19 era de 0,85 la mie, iar în 17 septembrie a fost depășit pragul de 2 la mie. Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență urmează să se întrunească pentru a decide noi restricții, în cazul foarte probabil în care rata va continua să crească. Practic, rata de infectare s-a triplat în Capitală, în ultimele 3 săptămâni.

Scenariile "galben" și "roșu" pentru localitățile din țară în funcție de cazurile de coronavirus nu există oficial. Ele apar în relatările de presă, dar documentele oficiale vorbesc doar de praguri de la care se aplică diverse interdicții.

Mai exact, în ultima Hotărâre de Guvern care prelungește starea de alertă (HG 932 din 9 septembrie 2021) se stabilesc două praguri de la care se impun interdicții și se închid locuri (2-3 la mia de locuitori și peste 3 la mia de locuitori), precum alte două praguri de la care se instituie carantina de noapte, fie doar în weekend, fie permanent (4 și 7,5 la mia de locuitori, respectiv).

HotNews.ro prezintă lista restricțiilor impuse în România la fiecare prag: galben, roșu, roșu închis și mov.

 

Anomalia din sănătate: Tarifele pentru consultaţii în privat sunt şi de zece ori mai mari faţă de nivelul evaluat şi decontat de Casa de Sănătate (Ziarul Financiar)

Un pacient care ajunge într-o clinică privată plăteşte între 260 şi 300 de lei pentru o consultaţie la oftalmologie, ORL sau neurologie, Casa de Sănătate evaluează și decontează 29 de lei.

Casa de Sănătate este instituţia care se ocupă de acope­rirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate.

„Este nevoie de o reformă în sănătate, inclusiv o refor­mă morală. Privaţii investesc şi urmăresc profitul, nu le con­vine să fie în contract cu Casa pentru că tariful decontat este mic. Niciodată nu am avut o decontare la adevărata va­loare pentru că fondurile sunt împărţite prost, nu pe cri­terii de eficienţă. Pacientul este cel afectat“, a spus Emanuel Ungureanu, membru în Comisia de sănătate.

 

 
Revista presei românești - 23 septembrie 2021