Un an cu Nicușor Dan, primarul care a și făcut, dar mai mult a tăcut (PressOne)

La aproape 12 luni de la încheierea erei Firea, pare că multă lume e supărată pe Nicușor. Atât mai vechii săi critici, cât și susținătorii săi de cursă lungă îi reproșează, printre altele, că n-a îngrijit parcurile, că n-a comunicat suficient, că n-a făcut nicio mișcare spectaculoasă, care să fi îmbunătățit vizibil viețile bucureștenilor. 

Consultări la Palatul Cotroceni

„Sincer, nu știu dacă primă rundă va duce la o soluție, dar eu personal sunt total implicat și sunt hotărât să găsesc cu partidele o ieșire din această criză. Nu putem să stăm peste iarnă fără guvern, suntem în plin val patru pentru că prea puțini români s-au vaccinat”, spunea saptamana trecuta  Klaus Iohanis, în momentul în care a anunțat consultările ne reaminteste Libertatea. 

G4media.ro subliniaza declaratiile fostului judecător al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean care spune că preşedintele nu poate să propună imediat, ca premier, aceeaşi persoană care a fost demisă prin moţiune de cenzură, existând o decizie a Curţii în acest sens. Dacă preşedintele îl propune pe Florin Cîţu premier, însemnă că pur şi simplu ignoră deciziile Curții Constituționale conchide Augustin Zegrean. 

Fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion – după a cărui demitere USR PLUS a ieşit de la guvernare – afirmă că formațiunea sa va merge la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis cu „ideea” de a reface coaliţia cu PNL şi UDMR, însă fără Florin Cîţu în fruntea Guvernului. 

Covid-19

Hotnews.ro deschide cu imaginea  publicată aseară de medicul Fiorella Mitoiu, șefa Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Sf. Pantelimon, cu mesajul "în caz că vă întrebați dacă am ajuns în situația Italiei…". In imagini putem vedea un pacient COVID-19 care nu a mai prins pat liber la Spitalul Sf. Pantelimon din București primește totuși îngrijiri într-un pat improvizat pe podea, între paturile altor pacienți, în Unitatea de Primiri Urgențe a spitalului. 

Libertatea scrie ca mai multe spitale din ţară, în care secţiile ATI sunt pline de pacienţi cu COVID, au solicitat să fie păzite de autospeciale de la pompieri, pentru a preîntâmpina o tragedie. Raed Arafat spune că așa ceva nu se poate, iar conducerea IGSU a dat vineri un ordin care prevede că pompierii vor intra în ATI ziua, o dată la 3 ore, pentru a verifica „prin vizualizare, integritatea instalaţiilor electrice” şi dacă acele spaţii sunt aerisite. 

EduPedu.ro scrie că 54% dintre părinții elevilor de 12-18 ani nu s-au vaccinat anti-COVID. În afara „lipsei încrederii în vaccin”, printre motivele invocate de părinții chestionați se numără „frica de efectele adverse”, „frica de moarte”, convingerea că „virusul nu există” ori că „nu am nevoie de vaccin”, toate variantele cu câte 12% dintre repondenți.

Europa Liberă ne atrage atentia asupra rezultatelor unui Eurobarometru efectuat în perioada aprilie – mai și publicat în septembrie 2021 care arată că interesul românilor față de descoperirile științice și dezvoltările tehnologice este mai scăzut față de restul cetățenilor din UE. Lipsa de interes precizată anterior se observă, potrivit Eurobarometrului, în interacțiunile cetățenilor români cu știința și tehnologia. Mai precis, doar 32% declară că urmăresc documentare, citesc publicații, cărți sau reviste științifice, spre deosebire de 59% dintre europeni.

Un alt aspect interesant surprins în studiu este critica mai ridicată în rândul românilor față de oamenii de știință – 25% dintre respondenți au declarat că îi privesc pe oamenii de știință drept „aroganți”, comparativ cu 16% media europeană. 

Să gândim un plafon până la care percepem contribuția de sănătate (Profit.ro)

"Este incorect ca cineva cu salariu mare să plătească 10%, iar altul cu salariu mic o sumă mult mai mică, dar cu aceleași servicii." Ministrul demis al Finanțelor anunță că este luat în calcul un plafon până la care să fie percepută contribuția la sănătate, fiind un sistem diferit de cel al pensiilor.Contribuțiile la sănătate funcționează ca un RCA a declarat ministrul demis al Finanțelor, Dan Vîlceanu

Recorder a publicat rezultatele unei anchete ample despre cea mai impunătoare construcție ridicată în România ultimilor 30 de ani. Sub titlul “Catedrala prăduirii neamului” putem citi despre cum construcția Catedralei Mântuirii Neamnului a înghițit sute de milioane de lei din fonduri publice, dar cetățenilor li se refuză dreptul de a cunoaște destinația exactă a banilor. Biserica nu se supune legilor lumești, așa că statul român are pârghii limitate de a verifica cheltuielile proiectului pe care l-a finanțat. Recorder a obținut documente contabile, devize, tranzacții și alte informații pe care Patriarhia încearcă să le ascundă și le-a pus cap la cal și am descifrat o parte din circuitul banilor. Concluzia? Multe dintre lucrările catedralei au fost încredințate către firmele unor oameni politici sau ale unor oameni de afaceri apropiați de Biserică, iar prețurile anumitor materiale au fost umflate chiar și de zece ori.

Privită cu luciditate, Catedrala Mântuirii Neamului nu e doar un proiect de înălțare spirituală a poporului român, e și un instrument de prăduire a banilor publici.

Hotnews.ro s-a întrebat de ce vin imigranții afgani în România? Apariția imigranților în Timișoara i-a făcut pe unii localnici să se teamă, pe alții să-i compătimească. Refugiaţii au început să facă parte din peisajul urban al Timişoarei, aceștia pot să fie văzuţi umblând în grupuri, în principal în zona Calea Aradului, unde se află noul azil pentru migranți. Reporterul a vorbit cu câțiva dintre imigranți afgani, care însă văd România ca o haltă în drumul lor spre Europa.Preluarea de către talibani a Afganistanului în august 2021 a făcut ca zeci de mii de afgani să fie motivați să fugă din țară.

Pe școala9.ro găsim povestea a trei surori afgane care vorbesc despre educația și viața în România. Ca să ajungă din Afganistan în România cu mama și frații lor, Homaira, Fatima și Hadia au schimbat trei avioane. Respiră ușurate pentru că au plecat dintr-o țară în care pe stradă „nu știi cine trece pe lângă tine și dacă are o bombă”, însă au lăsat în urmă o parte din familie, la care se gândesc constant, mai ales acum că talibanii au preluat puterea. Aici au luat-o de la capăt ca refugiate și au aflat ce înseamnă bullyingul în școală și răutățile la locul de muncă. La 19 ani, Fatima lucrează full-time ca să-și ajute familia. Dar viața a început să li se contureze și aici: și-au făcut prietene și rămân senine cu privire la viitorul în țara adoptivă.