Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


INSP propune carantină în București și în Ilfov. Cîțu nu vrea / Ce prevede legea și unde e decizia (HotNews)

Ce mai rămâne din medici la finalul unei zile într-un spital COVID (Libertatea) - Criza microcipurilor loveşte din plin industria auto: termenele de livrare pentru o maşină nouă depăşesc trei luni şi ajung şi la un an (Ziarul Financiar) - Jurnaliştii „Recorder”, blamaţi de Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei la Cuvioasa Parascheva: „Îl urăsc pe Dumnezeu, urăsc biserica” (Adevărul)

INSP propune carantină în București și în Ilfov. Cîțu nu vrea / Ce prevede legea și unde e decizia (HotNews)

Explozia de cazuri de COVID-19 a făcut Institutul Național pentru Sănătate Publică(INSP) să propună instituirea carantinei în București și în Ilfov. În documentul transmis către prefecturile București, Ilfov, ministerul Sănătății și lui Raed Arafat, se propune ca măsura să fie aplicată considerându-se că este vorba de zona metropolitană a Bucureștiului, de vreme ce parte a populației din Ilfov lucrează în București și invers.

Practic, așa cum se raportează legal INSP, se dorește crearea unui cordon de siguranță până la 30 de kilometri în jurul Bucureștiului.

Potrivit legii, carantina zonală se decide prin ordin al șefului DSU, în baza la propunerea hotărârii comitetului județean pentru situații de urgență, la propunerea DSP teritorial și cu avizul Institutului Național de Sănătate Publică.

În cazul în care carantina zonală vizează două sau mai multe județe învecinate, cum e cazul Bucureștiului și Ilfovului, regulile sunt însă altele.

În acest caz carantina zonală se instituie prin ordin al șefului DSU, la propunerea Institutului Național de Sănătate Publică și cu validarea în termen de cel mult 48 de ore de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU).

Or, șeful CNSU este chiar premierul Florin Cîțu care a exclus joi instituirea carantinei în București și Ilfov, susținând că are în vedere introducerea certificatului verde pentru „toate activitățile economice”, inclusiv magazine și supermarketuri.

 

Ce mai rămâne din medici la finalul unei zile într-un spital COVID (Libertatea)

Se vorbește despre pacienți, despre medicii în combinezoane, însă aproape deloc despre cum se încarcă în viața de zi cu zi profesioniștii spitalelor. În fața presiunii psihologice trăite din nou în valul 4 al pandemiei de COVID-19, medicii români caută refugii în oamenii apropiați, în lectură și exerciții fizice, în câini și pisici.

Libertatea a rugat 8 medici să povestească felul în care arată existența lor cotidiană și mecanismele supraviețuirii. Astăzi, un prim episod, cu patru dintre ei.

 

Criza microcipurilor loveşte din plin industria auto: termenele de livrare pentru o maşină nouă depăşesc trei luni şi ajung şi la un an (Ziarul Financiar)

Criza componentelor electro­nice se adânceşte atât în industria auto locală, unde din această cauză Dacia şi Ford au produs în septembrie doar jumătate din cât ar fi produs într-o lună normală, iar în continuare sunt anunţate noi opriri. Mai mult, dacă înainte exista un calendar mai clar al situaţiei, de acum înainte producţia este dictată de fluxul de componente.

În cazul altor constructori, precum Skoda, situaţia este şi mai gravă, scrie Ziarul Financiar.

 

Jurnaliştii „Recorder”, blamaţi de Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei la Cuvioasa Parascheva: „Îl urăsc pe Dumnezeu, urăsc biserica” (Adevărul)

De hramul Catedralei Ortodoxe „Cuvioasa Parascheva” din Focşani, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Ciprian, a ţinut să săvârşească slujba marii sărbători a zilei de 14 octombrie, împreună cu un sobor de preoţi, în mijlocul credincioşilor din Focşani.

Credincioşi care au umplut până la refuz noua catedrală a oraşului, în ciuda pandemiei de coronavirus, în lăcaşul de cult fiind văzuţi destui oameni fără mască deşi la Focşani purtarea ei este obligatorie.

La finalul predicii sale destul de lungi, Înaltpreasfinţitul Ciprian al Buzăului şi Vrancei nu le-a spus oamenilor cum să se păzească de virus, ci de ziariştii care au îndrăznit să scrie despre banii publici alocaţi pentru biserici.

A făcut referire, evident, la recenta anchetă a jurnaliştilor de la Recorder, pe firul căreia au intrat şi procurorii DNA, care a deconspirat o întreagă „reţea secretă în care oameni de afaceri, politicieni şi prelaţi de la vârful Bisericii lucrează împreună într-o megaafacere: construcţia şi reabilitarea de biserici din bani publici”. Timp de peste şapte minute, înaltul prelat a făcut un întreg proces de intenţie jurnaliştilor şi le-a dat sfaturi oamenilor să se ferească de cei care le corup minţile, consideraţi mai periculoşi decât COVID-ul.

Citiți mai multe în Adevărul.

 

 
Revista presei românești - 15 octombrie 2021