Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ucidere din culpă? Iohannis & Cîţu au văzut micile sicrie? (DW)

Președintele Iohannis în vizită la Spitalul Universitar din București împreună cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul Florin Cîțu

De ce medicamente vitale în tratarea COVID-19 lipsesc din spitale și, oricâți bani ai avea, este misiune aproape imposibilă să le procuri (HotNews) - Cum ajung 50.000 de români să se uite la un spital plin cu pacienți COVID, iar lor să li se spună că e gol (Libertatea) - "Își continuă misiunea de educator printre îngeri". Profesori și elevi, prinși între conspirații și haosul din educație (PressOne) - Ce urmează după experimentul Cioloș (Adevărul) - Industria, principala ramură din economie, sugrumată de facturile la utilităţi (Ziarul Financiar)

De ce medicamente vitale în tratarea COVID-19 lipsesc din spitale și, oricâți bani ai avea, este misiune aproape imposibilă să le procuri (HotNews)

În jur de 2.000 de români bolnavi de COVID așteaptă zilele acestea în Unitățile de Primiri Urgențe sau pe holurile spitalelor să prindă un pat ATI - chiar și după ce reușești să prinzi un pat, începe o nouă loterie: ai cu ce să fii tratat?

În acest moment, medicamente vitale în tratarea COVID-19 lipsesc din spitalele din România.

Mulți aparținători sunt trimiși de medici sau încearcă, în disperare de cauză, să facă rost de tratament pentru cei dragi pe cont propriu. Chiar dacă pentru unele dintre aceste medicamente, costul este de ordinul sutelor sau miilor de euro și, chiar și așa, sunt aproape imposibil de găsit - o mare parte dintre ele nu pot fi cumpărate din farmacii nici măcar cu rețetă de la medic, fiind distribuite exclusiv în spitale.

HotNews.ro a stat de vorbă cu medici din spitale COVID-19, cu asociații de pacienți și cu Rețeaua 2.0 - rețea de voluntari ce ajută românii care au nevoie de medicamente și nu le găsesc în țară, născută din Rețeaua citostaticelor, fondată de Vlad Voiculescu - dar și cu reprezentanți ai companiilor farma care produc, importă sau distribuie aceste medicamente.

La fel ca în cazul multor altor lipsuri sau probleme din spitalele românești, managerii de spitale, directorii medicali sau purtătorii de cuvânt sunt în general reticenți în a recunoaște lipsa medicamentelor pentru tratarea COVID-19 din spitale, chiar dacă, în ceasul al doisprezecelea, au fost nevoite să o recunoască și autoritățile.

HotNews.ro a solicitat și un punct de vedere al actualului ministru interimar al Sănătății, Cseke Attila, privind motivele pentru care aceste medicamente lipsesc - dacă Ministerul Sănătății a făcut sau nu, până acum, tot ceea ce era posibil pentru achiziția de medicamente pentru valul 4. Răspunsul lui Cseke Attila nu a venit, până la momentul publicării acestui articol.

 

Cum ajung 50.000 de români să se uite la un spital plin cu pacienți COVID, iar lor să li se spună că e gol (Libertatea)

„Iată spitalul modular de la Piatra Neamț, nu e nimeni pe acolo”, susține o femeie, într-un film făcut cu telefonul, din afară. Spitalul modular a fost instalat în Neamț de asociația „Dăruiește viață”, după ce a ars secția ATI de la Județean. El este plin de bolnavi COVID, 26 de paturi ocupate din 26, iar Libertatea publică imaginile din interior.

Statisticile arată că oamenii s-au bulucit ca să vadă, venind de la Piatra Neamț, dezvăluirea în care se observă, din afară, o clădire de spital, despre care se afirmă că e goală pe dinăuntru. E doar un exemplu din valul de știri false, care curg în momentul în care România este a doua cea mai lovită țară de decesele COVID din lume.

Presa și experții vin să vadă ce se petrece în România.

Suntem pe locul doi în Europa la eșecul vaccinării, după Bulgaria, și pe locul 1 în Europa și 2 în lume la decesele COVID.

Într-o analiză intitulată ”Cine îngenunchează România”, pe care am publicat-o luni în Libertatea, am încercat să explicăm indiciile comportamentului coordonat al comentariilor conspiraționiste pe rețelelele sociale. „Organizarea haosului” a început încă de acum aproape doi ani și a fost sprijinită de expunerea la televiziuni a vedetelor care au negat existența COVID. În special Antena 3 și la România TV au promovat aceste personaje.

Integral în Libertatea.

 

"Își continuă misiunea de educator printre îngeri". Profesori și elevi, prinși între conspirații și haosul din educație (PressOne)

Valul patru a crescut rapid și ne-a aruncat în cea mai gravă criză de la începutul pandemiei. De la „deschideți unitățile de învățământ!” s-a trecut la a cere închiderea lor, la o lună de la reluarea școlii. Mor oameni, profesori și elevi deopotrivă, iar autoritățile se ceartă în privința măsurilor care trebuie luate. Și așteaptă vacanța, care va începe pe 25 octombrie pentru toate instituțiile de învățământ primar.

Pe portalul PressOne aveți o „fotografie” a felului în care criza sanitară și valul patru afectează activitatea din școli. Punct de referință: județul Bistrița-Năsăud, unde inspectoratul școlar actualizează periodic cifrele legate de pandemie.

 

Ucidere din culpă? Iohannis & Cîţu au văzut micile sicrie? (DW)

„La secţiile de terapie intensivă sunt aproape 50 de copii infectaţi cu Covid-19, care se zbat între viaţă şi moarte. Nu toţi pot fi salvaţi”, comentează jurnalista Sabina Fati.

„Săptămâna trecută au murit deja unii, care nu sufereau de nicio altă boală. Mai mult de 400 de copii sunt internaţi în spitale şi alte sute stau acasă bolnavi de coronavirus în diferite stadii, după ce premierul şi preşedintele au refuzat să închidă şcolile, ignorându-i pe specialiştii Direcţiilor de Sănătate Publică. Ar putea fi, oare, judecaţi pentru ucidere din culpă primul-ministru, ministrul învăţământului şi ceilalţi decidenţi, pentru că au negat pericolul şi au evitat să ia măsurile cerute de specialişti? Se plăteşte reaua credinţă, atunci când atâţia oameni mor? Dacă un şofer omoară din neatenţie un pieton ajunge la închisoare. Dar dacă premierul, guvernul, preşedintele nu vor să ia decizii care să evite două mii de morţi pe săptămână ar trebui pedepsiţi? Sau vor plăti doar electoral pentru că nu au vrut să accepte că pandemia a lovit România? Nu cumva s-au comportat şi ei ca nişte negaţionişti, când au hotărât să nu facă nimic, deşi numărul morţilor creştea alarmant?”.

Continuarea pe pagina de internet Deutsche Welle.

 

Ce urmează după experimentul Cioloș (Adevărul)

„Nimeni nu a înțeles ce a urmărit președintele Iohanis prin nominalizarea lui Dacian Cioloș drept candidat pentru șefia noului Guvern. Era destul de clar că Cioloș nu va putea, de unul singur, să-i convingă pe liberali să vină alături de el. Și atunci, de ce am mai pierdut timpul?”, se întreabă în editorial jurnalistul Ion M. Ioniță.

„În lipsa unor explicații de la sursă, speculațiile au venit să umple golul. Cea mai la îndemână și cea mai convenabilă cercurilor PNL este că președintele l-a nominalizat pe Cioloș pentru a putea îndeplini formal cerințele constituționale, astfel încât, după eșecul din parlament al Guvernului propus de USR, să îl propună pe Florin Cîțu.

Un al doilea guvern Cîțu ar avea tot atâtea șanse câte avut și cabinetul Cioloș”, crede ziaristul.

Ce urmează?

„Fie președintele face o a doua nominalizare cu tot atâtea șanse cum avut și Dacian Cioloș. În acest caz, poate declanșa procedura alegerilor anticipate.

Fie președintele Iohanis caută un candidat care ar putea, în mod real să obțin o majoritate. un asemenea candidat ar putea proveni din rândurile PNL. Dacă Klaus Iohannis va face o astfel de nominalizare, liberalii nu vor refuza. Domnul Câțu ar putea primi un alt post de prestigiu, cum ar fi, de exemplu președinția Senatului.

Odată rezolvată această spinoasă problemă, s-ar redeschide calea refacerii fostei coaliții de guvernare și ar putea fi asigurată o majoritatea necesară învestirii noului guvern. Care guvern s-ar apuca imediat de rezolvarea gravelor probleme ale țării .

Asta, dacă ar interesa pe cineva, cu adevărat, problemele țării. Dar nu este cazul”.

 

Industria, principala ramură din economie, sugrumată de facturile la utilităţi (Ziarul Financiar)

Preţurile la energie şi gaze au crescut năucitor. Sunt două Românii. Una reală şi una a congreselor politice. Iulie şi august indică frânarea industriei faţă de anul trecut, dar şi o reducere de la lună la lună În spatele declaraţiilor triumfaliste privind mersul economiei stă un mediu de afaceri strivit de creşterea facturilor la utilităţi.