Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dictatura lui Cîțu și sfidarea lui Iohannis (SpotMedia)

De ce doctorii au ajuns să spună „La sfârşitul zilei, misiunea noastră a fost aproape inutilă”? (Libertatea) - Când moartea devine rutină: cum arată ultimul drum al românului răpus de COVID (Recorder) - În București înghețăm în case, în alte orașe e cald și bine / Cum și-au reabilitat Iașiul, Oradea și Botoșaniul sistemele de termoficare cu bani europeni (HotNews)

Dictatura lui Cîțu și sfidarea lui Iohannis (SpotMedia)

"Armistițiul politic nu ar fi al lui Nicolae Ciucă, pentru că nu premierul desemnat are nevoie de el. Premierul desemnat ar avea nevoie de un guvern stabil cu care să facă treaba, nu de o majoritate chinuită la care să meargă cu căciula în mână pentru fiecare vot", scrie Ioana Ene Dogioiu.

"Florin Cîțu este cel care are nevoie de acest armistițiu pentru singurul obiectiv pe care îl are în acest moment: să păstreze puterea. Cu orice preț", atrage atentia jurnalista.

"Este deja de domeniul evidenței că dl Cîțu îl sabotează din toate puterile pe Nicolae Ciucă și, implicit, îl înfruntă pe președinte, care a cerut luni, conform surselor politice, flexibilizarea mandatului dlui Ciucă, adică formarea unei coaliții de guvernare cu PSD sau cu USR.

Dl Cîțu știe clar că din secunda în care dl Ciucă devine premier puterea domniei sale se prăbușește. Va fi părăsit și trădat fix ca Ludovic Orban după ce a părăsit Palatul Victoria, dacă nu chiar mai repede și mai dur. Și nu e vorba doar despre sine. O camarilă bolnavă de putere, în frunte cu tovarășii săi, Vîlceanu și Isar, ar pierde și ea prada.

Și atunci face tot ce îi stă omenește în putință să nu existe alt premier și să rămână interimar cât mai mult timp cu putință. Și cum poate face asta?

Exact așa cum procedează acum. Adică luând poziții radicale, complet inflexibile și inacceptabile: numai guvern minoritar, numai cum vrem noi. Ceea ce este cu atât mai aberant cu cât mai ales USR, dar și PSD ar fi dispuse să intre la guvernare.

Nu cred că, din ’89 încoace, România a avut vreodată un premier mai iresponsabil și mai cinic decât dl Cîțu. S-au perindat prin Palatul Victoria și infractori, și proști, și șmecheri, și comuniști. Dar o asemenea iresponsabilitate nu știu dacă a existat.

Cât timp dictatura în interes personal a dlui Cîțu nu se va sfârși, România nu are o șansă la o guvernare decentă, chiar dacă PSD sau USR ar consimți la exercițiul sinucigaș al susținerii necondiționate. Iar această dictatură e treaba lui Klaus Iohannis".

Integral pe portalul SpotMedia.

 

De ce doctorii au ajuns să spună „La sfârşitul zilei, misiunea noastră a fost aproape inutilă”? (Libertatea)

Cătălin Damian este medic la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Universitar de Urgență din București. Reporterul Libertatea l-a urmat o zi întreagă, încercând să ofere publicului imaginea pandemiei prin ochii celei mai încercate profesii. Niciun medic nu este pregătit să facă față, zi de zi, acestui raport anormal - mai multe vieți pierdute decât salvate. Asta îi supune unui stres teribil.

Oricât de mulţi români s-ar mai îmbolnăvi, numărul medicilor care-i vor trata va rămâne acelaşi. Privită din Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul Universitar din Capitală, această perspectivă pare înfiorătoare. „Unitatea e deja colmatată”, spune doctorul urgentist Cătălin Damian.

Când ajunge la spital, abia revenit din „luna de miere”, o colegă îi spune că sunt 11 pacienți care trebuie duşi la morgă. Pentru că, așa cum au mărturisit mai mulți medici ATI, în faza aceasta a pandemiei, mai rar se eliberează un pat de urgențe prin vindecare. Oamenii mor și alții le iau locul.

Iar UPU, adică urgențele, au devenit practic un fel de ATI neoficial, dar cu aceeași severitate a cazurilor.

„Dacă am lua pacienţii ca pe un număr, la sfârşitul zilei, ne vom da seama că misiunea noastră a fost aproape inutilă. Numărul pacienţilor salvaţi e mult mai mic decât numărul pacienţilor pe care nu i-am putut ajuta“. Sigur că el știe, ne povestește că oamenii nu sunt numere și că fiecare viață salvată contează la rându-i, dar „balanța negativă” îl apasă și e sentimentul predominant. Pe care va trebui să-l uite până peste două zile, când intră iar în tură.

 

Când moartea devine rutină: cum arată ultimul drum al românului răpus de COVID (Recorder)

România a devenit o țară răvășită de pandemie, cu spitale arhipline, cu sute de morți pe zi și cu drame greu de exprimat în cuvinte. Rămân, însă, o mulțime de imagini care surprind istoria neagră a acestei perioade. Printre ele, aceasta: o mașină mortuară oprește în grabă în fața unei curți din care ies câteva femei îmbrăcate în negru. Șoferul claxonează prelung, femeile se adună lângă mașină și încep să bocească la marginea șoselei, privind către un sicriu sigilat. Scena e retezată brusc după câteva minute, duba mortuară își închide ușile și pleacă în grabă spre cimitir.

Înmormântările se fac pe repede înainte, cu sicriele acoperite și cu câteva rude care păstrează distanța. Preoții cânta în grabă veșnica pomenire, groparii se zoresc și ei să coboare mortul în pământ pentru că mai au și alte solicitări. În ultima perioadă, numărul morților e atât de mare încât angajații firmelor de servicii funerare au ajuns să lucreze peste program.

Sub presiunea pandemiei, moartea a devenit o rutină asupra căreia cei rămași în viață pare că nu mai au timp să mediteze. Recorder petrecut o zi alături de angajații de la pompe funebre pentru a vedea cum arată ultimul drum al românului răpus de COVID.

 

În București înghețăm în case, în alte orașe e cald și bine / Cum și-au reabilitat Iașiul, Oradea și Botoșaniul sistemele de termoficare cu bani europeni (HotNews)

În timp ce bucureștenii îngheață de frig în case și se spală zile întregi cu apă încălzită pe aragaz, din cauza avariilor tot mai mari și mai dese la sistemul de termoficare, în alte orașe ale țării este cald și bine. Oradea și-a modernizat CET-ul și 75% din rețeaua primară, Iașiul a investit și el în CET-uri și a reabilitat circa 56% din rețeaua primară, iar la Botoșani magistralele sunt reabilitate în proporție de 100%.

Lucrările de reabilitare în aceste orașe au început în 2010-2013, când Bucureștiul avea alte preocupări - ceasuri de aur, chioșcuri pagodă și plante exotice - și s-au făcut în mare parte pe bani europeni, circa 500 de milioane de euro. Bucureștiul a semnat abia anul trecut contractul de finanțare pentru reabilitarea a 210 km de rețea primară cu bani europeni, iar lucrările ar putea începe anul viitor. Și Clujul abia acum face studiile necesare pentru accesarea fondurilor europene, scrie HotNews.

 

Poluarea ne ia mințile (Adevărul)

Cercetătorii americani au asociat poluarea cu tot mai desle cazuri de depresie, tulburări bipolare sau chiar demență. În România, psihiatrul Cozmin Mihai trage un semnal de alarmă spunând că riscul de afectarea psihică plutește în aer.

Pe larg în Adevărul.

 

 
Revista presei românești - 27 octombrie 2021