Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Au murit peste 11 mii de oameni de la izbucnirea crizei politice. Cine și în ce fel plătește pentru cea mai mare catastrofă umanitară din istoria recentă a României (G4Media)

Interceptări în dosarul vaccinărilor fictive din Prahova. Un angajat al SJU Ploieşti, sursă importantă de clienţi. „Dăm drumu’? Că m-a zăpăcit ăştia! Pierd dracu’ o grămadă!” (Ziare.com) - Iarna administrației locale: 25 de mari orașe cer de la buget 1,25 mld. bani de încălzire. Sunt doar vârful icebergului (Curs de guvernare) - Distopia-România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom (Ziarul Financiar) - Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei (Recorder)

Au murit peste 11 mii de oameni de la izbucnirea crizei politice. Cine și în ce fel plătește pentru cea mai mare catastrofă umanitară din istoria recentă a României (G4Media)

"Au murit 11.424 de oameni de la 1 septembrie până azi, adică din momentul în care premierul Florin Câțu a decis să împingă USR afară de la guvernare prin demiterea lui Stelian Ion de la Justiție", scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

"Acești oameni au murit, între altele, inclusiv din cauză că statul român n-a adoptat la timp măsuri care să prevină creșterea numărului de infectări, prin încurajarea vaccinării, limitarea mobilității, impunerea de restricții (mască, certificat verde etc).

Am văzut cu toții cum politicienii din guvern s-au opus propunerii făcute de specialiștii de la Direcția de Sănătate Publică Ilfov și de la Institutul de Sănătate Publică atunci când aceștia au propus carantinarea Bucureștiului și a județului Ilfov.

Pe scurt, zădărnicirea combaterii bolilor, infracțiune în Codul Penal, poate fi imputată oricând chiar autorităților, mai ales având în vedere numărul mare de de decese, care ne plasează pe locul 1 în lume, la mare distanță de alte țări.

Iar atunci când vorbim de mii de morți, culpa statului român trebuie individualizată.

Cineva trebuie să răspundă, nu doar politic, ci și în fața unor procurori și instanțe de judecată, care să stabilească cine a greșit și cine plătește pentru acest adevărat genocid sanitar. Culpa statului nu poate rămâne nepedepsită sau constatată la modul impersonal. Parchetul va trebui să se ocupe, acum sau mai târziu, de individualizarea răspunderii.

Sunt prea mulți morți, între care tot mai mulți copii nevinovați, că să ne prefacem cu toții că nu s-a întâmplat nimic. Pandemia omoară oameni, de acord, dar cineva a greșit grav din moment ce am ajuns campioni mondiali la numărul de morți".

Integral pe portalul G4Media.

 

Interceptări în dosarul vaccinărilor fictive din Prahova. Un angajat al SJU Ploieşti, sursă importantă de clienţi. „Ce zice ăsta? Dăm drumu’? Că m-a zăpăcit ăştia! Pierd dracu’ o grămadă!” (Ziare.com)

Cadrele medicale din Prahova inculpate în dosarul eliberării certificatelor false de vaccinare anti-COVID foloseau termenul "reţetă" atunci când se refereau la certificate. Interceptările făcute de procurori în dosar arată că persoane din Prahova, dar şi din alte judeţe, au apelat la reţeaua de falsificatori pentru a obţine certificate care atestă imunizarea. Printre acestea se numără familii întregi, persoane care doreau să plece în vacanţă şi chiar un subofiţer în cadrul Serviciului Public Comunitar de Paşapoarte Prahova, aşa cum reiese din documentele procurorilor. Unii dintre inculpaţi au recunoscut faptele.

Un asistent de la un centru de vaccinare din Valea Călugărească, asistenta unui medic de familie din aceeaşi localitate şi un angajat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti ar fi pus la punct, cu ajutorul mai multor intermediari, o adevărată reţea care timp de mai multe luni a eliberat certificate false care atestau imunizarea anti-COVID.

Punctul de plecare al reţelei l-ar fi reprezentat un asistent al centrului de vaccinare din comuna Valea Călugărească. Iniţial, acesta îşi chema cunoştinţele la centru şi simula vaccinarea, contra unor sume de bani cuprinse între 100 şi 800 de lei.

Citiți pe Ziare.com transcrierea interceptărilor din dosar.

 

Iarna administrației locale: 25 de mari orașe cer de la buget 1,25 mld. bani de încălzire. Sunt doar vârful icebergului (Curs de guvernare)

1,25 de miliarde lei – aceasta este suma pe care o cer de la guvern administrațiile locale din 25 de municipii – în principal mari orașe – ca ajutoare pentru plata facturilor la încălzire în iarna care vine. Ele sunt, însă, doar ”vârful icebergului”, pentru că majoritatea dintre cele 319 orașe din România se bazează în continuare pe sisteme centralizate de încălzire.

Costurile totale socotite de cele 25 de administrații se ridică la 1,8 miliarde, încă câteva sute de milioane s-ar găsi în bugetele locale.

Problema încălzirii în marile orașe este presantă în condițiile în care costul energiei crește necontrolat, iar proiectul de lege de plafonare a prețurilor la energie – adoptat miercuri de Parlament – nu schimbă cu nimic datele problemei.

Situația este de nerezolvat până la instalarea unui guvern cu puteri depline, care să producă legislație și bani, scrie Curs de guvernare.

 

Distopia-România: al doilea cel mai bogat în gaz stat din UE îşi ţine locuitorii în frig şi vecinii la mâna Gazprom. Starea actuală a României, cu oraşe ameninţate de frig, arată decalajul enorm între economia reală şi investiţiile făcute doar pe hârtie în domeniul energetic (Ziarul Financiar)

De la nivel central, se dau asigurări că sunt cantităţi de gaze, dar oraşe bogate precum Timişoara sau Arad sunt deja în frig sau sunt pe cale să nu-şi poată plăti facturile. La ce bun atunci profiturile companiilor de stat Romgaz sau Hidroelectrica?

În iulie peste 40% din consumul in­tern de gaz al României a venit de la Gazprom, nivel record. Acum, în prag de iarnă, marile oraşe ajung să îşi ţină oamenii în frig, primăriile ne­având bani de facturi. În această distopie eco­nomică, gazul românesc din Marea Neagră zace neatins.

ZF amintește și despre situația de la Petroșani. Oraşul stă practic pe un munte de cărbuni, dar nu îl poate utiliza pentru că România s-a decis să renunţe la minerit mai devreme decât trebuia. Problema e că nici bani de gaze nu sunt.

 

Ce se ascunde în spatele atacurilor din pădurile Bucovinei (Recorder)

La mijlocul lunii trecute, un incident extrem de grav petrecut într-o pădure din Bucovina a devenit subiect de breaking news pe televiziuni și a ajuns până în presa internațională. Un activist de mediu și doi jurnaliști care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn au fost agresați de un grup de indivizi printre care se aflau și silvicultori ai Ocolului Silvic Dealu Negru.

Unul dintre jurnaliști a fost lovit atât de tare încât și-a pierdut cunoștința, iar activistul Tiberiu Boșutar a fost bătut și umilit, fiind dezbrăcat în pielea goală sub amenințarea toporului.

Este ultima dintr-un lung șir de agresiuni pe care mafia lemnului din zonă le-a îndreptat împotriva celor care încearcă să documenteze tăierile ilegale. Bucovina seamănă tot mai mult cu o zonă în care clanurile implicate în exploatări forestiere se ridică deasupra legii, iar autoritățile nu fac nimic pentru a stopa acest fenomen.

La scurt timp după atac, Recorder a plecat în Bucovina să afle ce aveau de ascuns cei care au reacționat cu o asemenea agresivitate la adresa jurnaliștilor și a activiștilor de mediu.

 
Revista presei românești - 28 octombrie 2021