Ce rămâne după premierul Cîţu, în afară de o datorie publică majorată în mandatul său, cu 60-70 de mld. Lei? (Ziarul Financiar)

Ce rămâne după premierul Cîţu, în afară de o datorie publică majorată în mandatul său, cu 60-70 de mld. Lei? (Ziarul Financiar)

Guvernul Cîţu, instalat în funcţie la 23 decembrie 2020, se pregăteşte să iasă din scenă într-un mod pe care nimeni nu-l anticipa acum câteva luni. Că premierul demis la 5 octombrie 2021 rămâne în funcţie sau nu, asta hotărăsc liderii politici. Că din mandatul guvernului său s-a ales ceva sau nu, asta hotărăsc publicul şi, apoi, istoria.

După cum apreciază editorul politic Iulian Anghel, ca ministru de finanţe în guvernele Orban I şi II (noiembrie 2019 - decembrie 2020) Florin Cîțu s-a mişcat binişor şi a fost lăudat pentru măsurile luate în favoarea mediului de business. Lucrurile s-au deteriorat vizibil după ce a preluat mandatul de premier. În lupta pentru putere în PNL, a ratat ţinte majore precum combaterea pandemiei şi, iată, acum când economia dă semne de şovăială, nici nu mai este în poziţia de a exclama, ca în trecut, că suntem buricul pământului. În plus, alianţa cu PSD, pusă la cale de el împreună cu Iohannis, l-a transformat într-un monstru pentru o bună parte din electoratul liberal. Cu ce argumente îşi justifică el atunci intenţia de a-şi păstra fotoliul de prim-ministru? Cu povara celor 60 – 70 mld. lei adăugată la datoria publică.

Cu venituri de 27% din PIB, ca să supravieţuiască, statul trebuie să împrumute 30 de lei la fiecare 100 de lei strânşi din taxe şi impozite.

Acesta este bilanţul mandatului lui Florin Cîţu în câteva fraze. Ce ar urma să aducă el nou pe viitor? Deocamdată, PSD este cel care a preluat frâiele şi face agenda publică. Că vrea schimbarea impozitelor, că vrea taxe pe marile averi, că vrea renegocierea PNRR, iniţiativa este la PSD, iar Cîţu abia dacă mai apără puţinul ce-l are de apărat (cota unică, de pildă) ca să nu pară că este complet la pământ. Ce va face el ca eventual viitor premier în afară de a se păzi cu băţul de colţii PSD?

Citiți mai multe în Ziarul Financiar.

Statul cheltuie 8.000 de euro pe un singur pacient cu COVID internat la ATI în zece zile (Newsweek)

Newsweek România a încercat să afle cât cheltuie statul român cu un pacient cu COVID internat la terapie intensivă. Am primit date privind costurile medicamentelor administrate pacienților cu COVID din secțiile de terapie intensivă de la Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din Capitală și date despre costurile/zi de spitalizare la ATI pentru un pacient cu COVID de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. V. Babeș”.

Datele primite nu sunt valabile pentru toate spitalele din toată țara care tratează pacienți cu COVID, însă sunt relevante pentru a avea o idee despre costurile extrem de mari suportate de stat cu pacienții COVID.

În jur de 8.000 de euro a plătit statul român pentru un pacient cu COVID la ATI zece zile, în luna septembrie, la Spitalul „Dr. Victor Babeș”. O cură cu Remdesivir de cinci zile sare de 10.000 de lei, iar trei zile de tratament cu medicamentul Tocilizumab costă peste 8.000 de lei, rezumă Newsweek.

Săptămâna trecută, bugetul Ministerul Sănătății a fost suplimentat cu încă 330 de milioane de lei din Fondul de rezervă. O treime din acești bani merg pentru cumpărarea de alte 70.000 de doze de Remdesivir.

Între timp, de la respingerea inițiativei privind certificatul verde în Senat, ritmul vaccinării a fost în continuă scădere: de la peste 150.000 de vaccinați (dintre care peste 115.000 cu prima doză) în 27 octombrie la 90.000 de vaccinați în 15 octombrie (dintre care peste 21.000 cu prima doză).

Vaccinarea împotriva COVID-19 reduce cu 90% riscul de spitalizare şi de deces şi este eficientă şi împotriva variantei Delta, arată un amplu studiu al Epi-Phare, realizat în Franța și publicat în octombrie.

Un program prost aplicat: Statul ori n-a înțeles cine sunt tinerii care nu fac nici școală și nu au nici job (NEETs), ori nu-i pasă de ei. Până și Bulgaria stă mai bine (HotNews.ro)

Programul european pentru tinerii care nu mai urmează nicio formă de învățământ și nici nu au serviciu (NEETs), denumit Garanția pentru Tineri, a fost prost aplicat în România. Ministerele Muncii, Educației și Tineretului nu au lucrat coordonat, fiecare a făcut ce-a crezut, iar AJOFM-urile au așteptat în birouri crezând că vor merge tinerii să le ceară ajutor. Au greșit, evident. Astfel, din circa 400.000, în bazele de datele ANOFM se află circa 100.000 de astfel de tineri. Alte state, precum Bulgaria, au știut să ia banii europeni și să-i consume eficient.

Pe larg, pe pagina de internet HotNews.ro.

Șeful Parchetului Militar despre dosarele fierbinți: Revoluție, Mineriadă, 10 august. Ce șanse mai au? Marea inducere în eroare și ultimii 3 rămași (SpotMedia)

Dosarul Revoluției este intact din punct de vedere procedural, nu va fi reluat de la zero, va fi refăcut. Nu pot pretinde că am făcut un rechizitoriu perfect. Însă nimeni nu poate avea pretenția ca după 3 decenii de la un astfel de eveniment, cineva să poată emite rechizitoriul perfect. Aș vrea să văd o situație similară unde o Revoluție a constituit obiectul soluționării unui dosar penal”, afirma procurorul Cătălin Ranco Pițu, șeful Secției Parchetelor Militare (SPM) din cadrul PICCJ.

Într-un interviu în exclusivitate pentru SpotMedia.ro, procurorul Cătălin Ranco Pițu a explicat restituirea Dosarului Revoluției de la ICCJ și de ce au fost anulate mai multe probe: „ICCJ mi-a cerut să folosesc ca probe stenogramele din comisia senatorială pentru ca tot ICCJ să îmi spună acum că ele nu pot fi folosite ca probe.”

Procurorul militar șef SPM a vorbit despre motivele pentru care au fost doar trei inculpați trimiși în judecată, de ce reprezentanții fostei Securități nu sunt acuzați și ce probe au fost distruse.

“După 30 de ani de la eveniment, fapte punctuale sunt prescrise, iar crima împotriva umanității, imprescriptibilă, poate fi folosită doar împotriva factorilor de decizie politico - militară“, spune Cătălin Ranco Pițu.

El dă detalii și despre dosarele “10 august” și “Mineriada”.

Integral pe SpotMedia.

La vremuri noi, tot Rădoi! (Gazeta Sporturilor)

Chiar dacă Mirel a ratat în doi ani toate obiectivele avute – barajul cu Islanda pentru Euroa 2020, Liga Națiunilor și calificarea la CM 2022 – federalii trag de el să semneze prelungirea contractului care expiră pe 30 noiembrie.

Gazeta face un portret-robot al selecționerului ideal, iar clasamentul primilor 5 arată așa: Mircea Lucescu, Cosmin Olăroiu, Dan Petrescu, Ladislau Boloni, Răzvan Lucescu. În schimb, Edi Iordănescu și Adrian Mutu, cele două nume preferate de FRF dacă Rădoi își menține decizia de a pleca, ocupă ultimele două locuri.