PSD şi PNL merg în faţa forurilor interne cu două scenarii de lucru, unul în care Guvernul să fie condus de Nicolae Ciucă, iar celălalt în care şeful Executivului să fie Marcel Ciolacu. Liderii formaţiunilor ar vrea să cadă de acord asupra unui nume, astfel încât acesta să poată fi prezentat la consultările cu preşedintele României. Şansele cele mai mari de a conduce Guvernul le are Ciucă, fiind agreat de Klaus Iohannis, dar şi de liberali şi de PSD. Oricum, la 1 iulie 2023, va avea loc rotaţia premierilor, precum şi a unor portofolii-cheie.
În varianta Ciucă premier, PSD ar urma să aibă nouă ministere şi Secretariatul General al Guvernului, care va fi inclus în arhitectura Executivului ca portofoliu de sine stătător. În afara funcţiei de premier, PSD a obţinut aproape tot ce a dorit la negocieri, adică ministere economice şi sociale. Potrivit surselor „Adevărul”, cele nouă ministere care ajung la PSD sunt Finanţele, Transporturile, Apărarea, Sănătatea, Economia, Munca, Agricultura, Familie şi Tineret, precum şi Cultura. La Finanţe, portofoliu avizator şi responsabil de tot ce înseamnă bani de la buget, prima şansă o are economistul Adrian Câciu, un tehnocrat apropiat de PSD, în timp ce la Transporturi, dar şi în funcţia de vicepremier, ar urma fie propus Sorin Grindeanu. Transporturile au fost mult râvnite de PNL, însă le-au pierdut din nou, la fel ca în decembrie 2020. Dacă la Ministerul Apărării Vasile Dîncu este considerat favorit, la Sănătate Alexandru Rafila este o certitudine, fiind anunţat de mult timp ca responsabil de domeniu. La Economie, un portofoliu-cheie pe zona de investiţii, ar urma să revină senatorul Radu Oprea, în timp ce la Muncă pleacă cu prima şansă Marius Budăi, care a mai fost pe această poziţie în Guvernul Dăncilă. Gabriela Firea este văzută ca favorită pentru un nou minister, al Familiei şi Tineretului (portofoliu înfiinţat la insistenţele UDMR), la Cultură prima şansă o are Lucian Romaşcanu, iar la Agricultură va fi pus Adrian Chesnoiu. Discuţiile legate de ministere ar urma să fie tranşate în viitoare şedinţe ale conducerii PSD, liderii din teritoriu dorind o mai bună reprezentare a regiunilor Moldova, Muntenia şi Oltenia.
PNL va avea mai puţini miniştri faţă de Guvernul Cîţu şi a pierdut portofolii-cheie, cum ar fi Finanţele şi Munca, dar şi SGG-ul. În schimb, au primit Fondurile Europene. Favorită pentru Justiţie (celălalt minister avizator) este Alina Gorghiu, politician agreat de Palatul Cotroceni. Ministerul Internelor rămâne la Lucian Bode, în timp ce Energia îl va avea în frunte tot pe Virgil Popescu. Externele îl vor avea ministru tot pe Bogdan Aurescu, iar la Educaţie varianta Sorin Cîmpeanu n-ar mai fi singura, o altă variantă fiind Alexandru Muraru, şeful PNL Iaşi. Două dintre organizaţiile puternice, Clujul şi Bihorul, fac lobby puternic pentru ca viitorul ministru al Fondurilor Europene să fie Marcel Boloş, deşi era o variantă şi eurodeputatul Cristian Buşoi. Liberalii încă nu ştiu pe cine să pună la Digitalizare, dar nici la IMM-uri şi Turism, pentru că ar vrea să mulţumească şi organizaţii puternice precum Sibiu şi Alba.
UDMR a rămas cu Dezvoltarea (Cseke Attila) şi cu Mediul (Tanczos Barna), ministere-cheie, dar şi cu Sportul, unde cel mai probabil tot Eduard Novak va fi propus. De asemenea, Kelemen Hunor va fi vicepremier.
Alianţa PSD-PNL-UDMR ia forma unui compromis din partea tuturor şi, ca în orice compromis, toată lumea este şi nemulţumită. Cu toate acestea, PNL a pierdut cel mai mult şi costul politic este uriaş. Partidul, condus de Florin Cîţu, a ajuns de la vioara întâi în coaliţia de guvernare cu USR-PLUS, să cedeze, strâns cu uşa de PSD, fie funcţia de premier, fie ministere-cheie precum Finanţele. PSD a impus practic şi schimbarea propunerii de premier din partea PNL, de la Florin Cîţu la Nicolae Ciucă. Realitatea este însă că social-democraţii au câştigat alegerile parlamentare din 2020 cu aproape 29%, faţă de 25%, cât au luat liberalii şi sunt deci în măsură să pretindă mai mult.
Misiunea viitorului guvern va fi foarte grea, arată ziarul de business. Construcţia bugetului pentru 2022 este dificilă, pentru că deficitul bugetar trebuie redus şi adus în viitori ani până la maximum 3% din PIB, iar creşterea economică de anul viitor se va tempera spre 4%, după un plus de 7% în 2021. Ce nu poate aduce guvernul ca venituri la bugetul de stat prin creştere economică trebuie să compenseze prin îmbunătăţirea colectării. Presiunea este mare aici, pentru că majorarea de taxe, pe care nu o vrea nimeni, ar frâna economia, sunt de părere cei mai mulţi analişti. Astfel, guvernul va fi obligat să îmbunătăţească colectarea prin digitalizarea ANAF şi combaterea evaziunii, două misiuni care, aşa cum arată veniturile fiscale, au eşuat în ultimii ani.
Situaţia se complică de asemenea şi la capitolul cheltuieli. Peste criza sanitară, care nu s-a încheiat încă şi pot apărea cheltuieli neprevăzute şi în 2022, se adaugă nevoia de a creşte pensiile şi salariul minim, dar şi alocaţiile copiilor.
De altfel, tot ZF scrie astăzi că Tichetele de vaccinare nu au ajuns la toţi românii care s-au imunizat. Şefii DSP-urilor: „Tichetele sunt epuizate; aşteptăm bani de la minister“. Peste 2,3 milioane de români s-au vaccinat din 31 august până în prezent, ceea ce îi face eligibili să primească de la stat, aşa cum le-a promis, 100 lei sub forma unor bonuri de masă.
730.000 de români spun că vor să emigreze în 2022, potrivit unui studiu. „Probabil unii dintre ei sunt cu bagajele făcute”.
3% dintre români spun că sigur pleacă anul viitor din țară și alți 5% că probabil vor pleca, arată o cercetare realizată de ReThink România. Printre motive: hoția, minciuna și conservatorismul, rezumă Libertatea.
Tentația să plece din țară este mai puternică în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani. Acesta este unul dintre lucrurile cele mai îngrijorătoare din studiul cu privire la intențiile de emigrare ale românilor.
Răzvan Burleanu i-a propus ieri lui Hagi postul de seleționer și un proiect la națională pe 4 ani, dar a fost refuzat, Gică preferând să continue la Farul, echipă pe care o și patronează.
Revista Presei
Presa Românească
Presa Internațională
Top articole
