Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nici n-a venit bine PSD la guvernare, că se inventează o nouă taxă (Ziarul Financiar)

1.png

Noua alianţă evaluează impunerea unei taxe suplimentare de 1% pentru marile companii care să îi aducă 1,2 mld. euro
Noua alianţă evaluează impunerea unei taxe suplimentare de 1% pentru marile companii care să îi aducă 1,2 mld. euro
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Reabilitarea. De ce contează acum victoria de etapă a lui Adrian Năstase (SpotMedia) - 2021, un an pierdut pentru reformele din Justiție (Europa Liberă) - IPS Teodosie, studiu de caz la Oxford (Adevărul) - “Să ne revedem sănătoși! Sportul românesc are nevoie de tine, Ana! (Gazeta Sporturilor)

Nici n-a venit bine PSD la guvernare, că se inventează o nouă taxă: E foame de bani. Noua alianţă evaluează impunerea unei taxe suplimentare de 1% pentru marile companii care să îi aducă 1,2 mld. Euro (Ziarul Financiar)

Peste 300 de companii cu afaceri de peste 100 de milioane de euro ar putea alimenta bugetul statului cu 1,2 miliarde de euro în 2022.

UDMR şi PSD, partide aflate la guvernare alături de PNL, vor să impună o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii. PNL nu vrea intro­du­cerea de taxe noi.

Noua taxă vine să compenseze nedecla­ra­rea profitului de către marile companii şi ar reprezenta o treime din totalul impo­zi­tului pe profit actual încasat la buget.

„Orice măsură de acest gen trebuie cân­tă­rită bine, deoarece riscă să facă mai mult rău decât bine în termeni de percepţie din par­tea investitorilor. Nu cred că suma obţi­nu­tă ar face vreo diferenţă. Când ai un gap atât de mare la colectarea TVA, de 35%, poa­te că ar fi bine să te gândeşti întâi cum să creşti colectarea în loc să introduci taxe noi, e o abordare nepotrivită“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Faţă de taxa propusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care propunea 1% pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit, noua propunere este şi mai drastică, pentru că este suplimentară pe lângă impozitul pe profit.

Taxa de solidaritate va acţiona ca o frâ­nă pentru investiţii şi va genera automat o re­gân­dire a modului de operare pe piaţa din Româ­nia astfel încât impactul estimat de legiu­itor nu va fi cel aşteptat, spun consultanţii.

Automobile Dacia (Franţa), OMV Petrom (Austria) şi Lidl Discount (Germania) sunt cele mai mari trei companii după cifra de afaceri din 2020. Dacă se aplică taxa de solidaritate, iar cifra de afaceri a acestor companii ar fi similară cu cea de anul trecut, Automobile Dacia ar trebui să plătească suplimentar în 2022 la buget suma de 38 de milioane de euro, Petrom – 30 de milioane de euro, iar Lidl - 26 de milioane de euro.

Mai multe în Ziarul Financiar.

 

2021, un an pierdut pentru reformele din Justiție (Europa Liberă)

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și-a prezentat, marți, în prezența președintelui Klaus Iohannis, raportul de activitate pe 2021. Din punct de vedere al reformelor așteptate de și în sistemul judiciar, acesta pare a fi un an pierdut.

Pentru CSM-ul condus de Bogdan Mateescu au fost semnalate, din interior, aceleași probleme ca în trecut: aparat propriu supradimensionat, lipsa de asumare a deciziilor, superficialitate, circuite administrative birocratice, întârzieri în efectuarea lucrărilor.

Aceste neajunsuri au fost enumerate în noiembrie, în prezentarea făcută de procuroarea Tatiana Toader, cea care a candidat pentru funcția de vicepreședinte al CSM pentru anul viitor. Secția pentru procurori a CSM l-a preferat pe Nicolae Solomon.

Președintele instituției urmează să fie votat în plen peste o săptămână, scrie Europa Liberă.

 

Reabilitarea. De ce contează acum victoria de etapă a lui Adrian Năstase (SpotMedia)

“Dacă decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi confirmată, Adrian Năstase poate reveni în politica de prim-plan. În fond, a făcut-o Marian Neacșu, numit în fruntea Secretariatului General al Guvernului în pofida condamnării penale pe care o are în palmares. Și dacă nu revine, reabilitarea fostului premier de două ori condamnat pentru corupție va conta pentru România următorilor ani.

Deși dublu condamnat la închisoare cu executare, Adrian Năstase nu a renunțat niciodată la discursul victimei politice. Reabilitarea pe care a obținut-o în primă instanță îi este astfel utilă nu pentru a-și face o revenire spectaculoasă în politică, ci pentru a invalida, într-un context favorabil, lupta anticorupție care a fost abandonată în România.

Dacă Adrian Năstase a fost condamnat pe nedrept, iată subtextul, atunci justiția din epocă era politizată.

O teză care convine de minune status quo-ului de la București.

Pe de o parte, PSD poate aduce la putere un fost condamnat penal, în pofida criticilor publice, prevalându-se de reabilitarea formală și, odată cu decizia în cazul Năstase, de o insinuantă recuperare morală.

Dacă în cazul unui fost prim-ministru morala poate fi interpretabilă, cum să nu fie în cazul unor politicieni de rang mai mic?

Marți, decretul de numire în funcție a lui Marian Neacșu a fost publicat în Monitorul Oficial, arătând cu vârf și îndesat că restaurația regimului PSD va fi totală, cu sprijinul direct al președintelui Iohannis și al PSD.

Astfel, PSD mai obține un efect convenabil: dacă partidul nu se poate curăța, atunci se pot murdări și ceilalți. Consecința e aceeași: mlăștinirea spațiului politic.

Abandonarea dezbaterii statului de drept în regimul lui Klaus Iohannis este cel mai uriaș salt istoric înapoi pe care îl face România și în acest context apare decizia, încă nedefinitivă, de reabilitare a lui Adrian Năstase”, consideră jurnalista Magda Grădinaru.

Integral pe SpotMedia.

 

IPS Teodosie, studiu de caz la Oxford (Adevărul)

Profesori şi cercetători de la Oxford, alături de teologi şi matematicieni de la celebra universitate, au luat parte la un studiu interdisciplinar, iar rezultatele au fost publicate, pe 6 decembrie, în „Frontiers in Public Health”, jurnal de specialitate şi celebră revistă academică specializată în sănătatea publică. Experții au ales România ca obiect de studiu fiindcă este cea mai religioasă țară din Europa.

Analiza celor de la Oxford menţionează aspectele pozitive, dar şi pe cele negative. La prima categorie se aminteşte faptul că BOR a făcut donaţii şi a susţinut pacienţii infectaţii cu SARS-CoV-2, a deschis linii telefonice, le-a cerut credincioşilor să respecte regulile de distanţare sau a intervenit atunci când membrii diaspora care se întorceau acasă au fost puşi la zid şi acuzaţi că au adus boala în România.

La polul opus, anumiţi ierarhi s-au declarat public împotriva vaccinării şi au îndemnat populaţia să se ţină departe de centrele de imunizare, răspândind teorii ale conspiraţiei. Aici, britanicii l-au dat ca exemplu pe arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, cunoscut pentru atitudinea sa radicală. De asemenea, biserica nu a susţinut îndeajuns campanie de vaccinare, dar aici cea mai mare parte din vină o poartă statul român, care nu a ştiut să dialogheze şi nu a oferit mijloace logistice şi suficiente informaţii.

Pe larg în Adevărul.

 

Mulțumim, Ana! (Gazeta Sporturilor)

Spadasina Ana Maria Popescu, una dintre cele mai mari performere din istoria sportului românesc, și-a anunțat oficial retragerea, la 37 de ani.

Într-o carieră de peste două decenii, ea a strâns 3 medalii olimpice, 7 mondiale și 13 europene.

“Să ne revedem sănătoși! Sportul românesc are nevoie de tine, Ana!”, scrie în editorial jurnalistul Cătălin Tolontan.

“Ana va începe o viață nouă. Dar nu-i va fi ușor nici de acum înainte. Conducătoare, antrenoare, vom vedea, va fi pusă în ecuația delicată de a da indicații fără să se simtă ceilalți dominați. E mult mai greu decât să primești”.

 

 
Revista presei românești - 8 decembrie 2021