Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum încheiem anul, ce va aduce 2022 (Adevărul)

ion-m-ionita_0_2_1_0_0.jpg

Ion M. Ioniță semnează editorialul de astăzi al ziarului Adevărul
Sursa imaginii: 
site-ul ziarului Adevărul

De ce Franța înregistrează peste 100 de mii de noi infectări pe zi în timp ce în România sunt doar câteva sute? (G4Media) - Top cinci dezinformări virale în 2021 (Europa Liberă) - Bucureștiul, văzut de la 786 de kilometri înălțime prin „Ochii lui Copernicus”. Imagini dedicate pentru Android, iOS și PC (Buletin de București)

De ce Franța înregistrează peste 100 de mii de noi infectări pe zi în timp ce în România sunt doar câteva sute? (G4Media)

Guvernul francez a incitat populația să se testeze înainte de a se vedea cu familia de sărbători, explică medicul Radu Lupescu, președintele comunității medicale din Clinica Rhéna din Strasbourg. El a primit, în luna octombrie, la Paris, Ordinul Național al Meritului, care îi fusese conferit de președintele Emmanuel Macron pentru lupta împotriva pandemiei.

În Hexagon majoritatea testelor sunt gratuite: pentru persoanele care au semne de răceală, care au rețetă de la medic, pentru cei vaccinați. Pe 23 Decembrie au fost făcute 1,5 milioane de teste intr-o singură zi! Este un record!

În opinia sa, în România, numărul de cazuri este scăzut probabil din cauza evoluției in valuri a epidemiei.

Exista modelizări matematice care arată că evoluția epidemiilor se face in valuri succesive. Politica de testare nu este identică și influentează numărul de cazuri declarate. Ce este important este faptul că în ciuda numărului de cazuri extrem de mare in Franța, numărul de persoane in stare gravă și numărul de decese este relativ mic. Asta arată că masurile luate in Franța, dar și vaccinarea, dau roade.

Întrebat dacă vaccinarea mai are rost, în condițiile în care serul anti-covid are eficacitate mai mică pe varianta Omicron, doctorul Lupescu răspunde:

Da, sigur are rost! In primul rând vedem că și unele tratamente nu merg prea bine pe varianta Omicron.

Integral, aici.

 

Cum încheiem anul, ce va aduce 2022 (Adevărul)

Al doilea an al pandemiei în România, 2021, a adus suferință, un număr record de pierderi de vieți și a împins aproape de colaps sistemul național de sănătate. Politic, o criză de trei luni a propulsat la guvernare coaliția imposibilă PSD – PNL, partide care împreună cu UDMR au generat guvernul Ciucă. Criza economică a luat noi dimensiuni prin redeșteptarea inflației și prin explozia prețurilor la energie., scrie în editorial jurnalistul Ion M. Ioniță.

Ce va urma?

Avantajul clamat pentru realizarea coaliției PSD - PNL a fost majoritatea extrem de confortabilă pe care o asemenea construcție o are în parlament. Dar, într-o lună, această majoritate s-a văzut doar la votarea bugetului. PSD. a obținut fără probleme pachetul social și lucrurile s-au tranșat rapid, într-o singură zi.

Restul problemelor sensibile au fost amânate ca și cum ultra majoritatea PSD - PNL nici nu ar fi existat. Legea certificatului verde a fost abandonată după protestele agresive ale AUR, deși nu se poate spune că PSD și PNL ar fi avut voința să treacă proiectul chiar și în lipsa acestor proteste .

În 2021, statul a pierdut lupta cu pandemia prin indecizie, frica factorului politic și indolenta instituțiilor lăsate fără leadership. Rezultatele s-au văzut, dar nimeni nu vrea să învețe din greșeli. Valul al cincilea al pandemiei va găsi România la fel de nepregătită, minată de dezinformare, neîncredere și manipulare, fenomene care ating nu numai sănătatea publică, dar și siguranță națională.

Mai multe, în ziar.

 

Top cinci dezinformări virale în 2021 (Europa Liberă)

„Știri false” sau fake news este un termen care a ajuns să însemne lucruri diferite pentru diferiți oameni. În sfera Fake News intră însă și știrile mai puțin vizibile, care folosesc jumătăți de adevăr sau citează surse reale cu declarații false.

Europa Liberă a identificat principalele știri sau teme false care, în 2021, au făcut istorie în propagarea prin intermediul rețelelor sociale.

1. Pana europeană de curent.

Una dintre cele mai „de impact" dezinformări ale anului, în România, nu a avut legătură cu pandemia. Știrea că o pană de curent ne-ar fi lăsat în beznă totală a făcut înconjurul internetului și eterului românesc. O traducere nepotrivită a transformat un exercițiu de avertizare într-o știre „de senzație” care a deschis jurnale și site-uri zile în șir. Cei care avertizau asupra dezastrului citau surse de încredere - chiar pe ministrul austriac al Apărării. Informația era falsă.

2. Spitalul modular de la Piatra Neamț este gol.

O altă dezinformare de impact a fost creată în plin val IV pe internetul românesc. A venit odată cu unul dintre puținele dosare penale pentru dezinformare, deschis în baza articolului 404 din Codul penal.

3. Discreditarea autorităților prin atribuirea de informații false.

4. Mirajul medicamentelor salvatoare.

Favipiravir, Ivermectina sau Arbidolul sunt medicamentele care au adus cu ele pe piața românească și o serie de știri false, dar și idoli născuți peste noapte. Convinși că vaccinul este prost și că autoritățile le ascund adevăratele tratamente, oamenii au început să creadă toate știrile despre așa-zisele medicamente salvatoare.

5. Dezinformările anti-occident.

Integral, aici.

 

Bucureștiul, văzut de la 786 de kilometri înălțime prin „Ochii lui Copernicus”. Imagini dedicate pentru Android, iOS și PC (Buletin de București)

Programul satelitar al Uniunii Europene a lansat un proiect special cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Acesta presupune instantanee la zi realizate de la mare înălțime cu capitalele celor 27 de state membre.

“Copernicus #Countdown to 2022 with EU capitals in the eyes of #Copernicus”, adică „#Numărătoarea inversă până în 2022 cu capitalele UE în ochii lui #Copernicus” este proiectul special derulat în această perioadă de programul de observare a Pământului al Uniunii Europene. Până acum au fost surprinse, la minut, 18 capitale din cele 27 ale statelor membre: Sofia, Viena, Valletta, Atena, Tallinn, Budapesta, Bruxelles, Roma, Bratislava, Nicosia, Vilnius, Amsterdam, Riga, Copenhaga, Varșovia, Praga, Luxemburg, Dublin.

În imaginea de deasupra Bucureștiului se pot observa cu ușurință de la 786 de kilometri altitudine Stadionul Național, pista aeroportului Băneasa, salba de lacuri a râului Colentina și, mai nou, exploatările din pădurile din și dimprejurul Capitalei.

Imaginea din programul Uniunii Europene este optimizată pentru fundalul dispozitivelor Android, iOS și pentru PC, scrie Buletin de București.

 

 
Revista presei românești - 28 decembrie 2021