De ce a ajuns certificatul verde COVID un subiect tabu în Coaliție (Hotnews.ro)

Deși nu există un consens politic în acest sens, atât ministrul Sănătății Alexandru Rafila cât și premierul Nicolae Ciucă recunosc necesitatea documentului dar pasează responsabilitatea reglementării acestuia Parlamentului și cer o decizie asumată de către liderii politici. În schimb, Marcel Ciolacu, Florin Cîțu și Kelemen Hunor sunt de negăsit când vine vorba de a da explicații pe acest subiect.

Ce declara Alexandru Rafila despre vaccinare, testare și gestionarea pandemiei când era în opoziție și cum s-a blocat după ce a ajuns ministrul Sănătății (G4Media.ro)

Proiectul-etichetă al lui Alexandru Rafila, introducerea unui certificat COVID, se află în impas la o lună și jumătate de când fostul reprezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății a preluat mandatul de ministru al Sănătății. În paralel, campania de vaccinare s-a prăbușit la doar câteva mii de persoane vaccinate zilnic cu prima doză, iar numărul de teste efectuate de autorități nu a crescut, așa cum cerea Alexandru Rafila încă dinainte să fie ministru.

În luna octombrie, când nu era ministru al Sănătății, Alexandru Rafila critica certificatul verde pentru că impunea obligativitatea prezentării documentului la locul de muncă pentru angajații de la stat și privat. Rafila a spus că certificatul este prost scris și trebuie întocmită o variantă diferită.

Două luni mai târziu, Rafila, din postura de șef al Sănătății și autor al noului certificat COVID, și-a exprimat dezacordul, în cadrul unei ședințe tensionate a coaliției PSD-PNL-UDMR, cu privire la retragerea condiționalității accesului la locul de muncă de deținerea Certificatului electronic Covid, care atestă vaccinarea, trecerea prin boală sau testarea negativă.

Anularea prevederii a fost cerută chiar de președintele Klaus Iohannis, care a dat înapoi la două zile de la protestul violent AUR împotriva certificatului COVID. Tot atunci, Marcel Ciolacu, șeful lui Alexandru Rafila pe linie politică, a ieșit public spunând că varianta de certificat propusă de ministru trebuie ”să respecte Constituția” și dacă nu aduce nimic nou atunci ”nu are sens să se continuie cu acesta”.

Țară eșuată, fără lideri, fără instinct de conservare (SpotMedia)

Intrăm în valul 5 Covid la mila sorții și din cauza conducătorilor noștri, probabil cea mai slabă garnitură din istoria post ’89, dar și din cauza noastră, o societate cu instinct de conservare inexplicabil anesteziat.

E greu de identificat o eroare politică pe care să nu o fi comis:

-eliminarea restricțiilor de Sărbători, de unde a rezultat o imensă vânzoleală când deja începuse să crească numărul infectărilor cu tulpina a cărei principală caracteristică este contagiozitatea foarte mare.

-deschiderea școlilor imediat după relaxarea totală de Sărbători. Era cel mai prost moment pentru scurtarea vacanței de iarnă.

-testarea irelevantă din școli.

-ratarea certificatului verde, cea mai mare din probleme.

În statele puternice, lideri politici, chiar având în față perspectiva alegerilor, au făcut ceea ce trebuia să facă, au impus ceea ce trebuia să impună. “Mi-au suspendat contractul de muncă pentru că am depășit cu o săptămână termenul de 4 luni de la doza a doua”, scrie pe Facebook o româncă din Italia.

Știm ce se întâmplă în Austria, în Franța. Statul impune reguli dure pentru a evita blocarea sistemului sanitar. Când ai multe cazuri grave, sistemul sanitar se colmatează, ceea ce duce la număr imens de decese și în cazul celor bonavi de Covid, și pentru restul patologiilor care nu mai au acces la servicii medicale.

La noi, lideri politici debili și cu ochii în sondaje se tem populist să impună regula strictă a certificatului verde. Klaus Iohannis nu vrea să se vadă, probabil, că se putea mai bine și în valul 4 și nici să-și accentueze impopularitatea. PSD are o masă majoră de antivacciniști care l-au lăsat în ofsaid pe propriul ministru al Sănătății. Sunt convinsă că îl vor arunca la câini, fără nicio clipire sau regret, dacă iese prost. Aripa Stănescu – Firea, adversară a certificatului verde la muncă, deja ascute cuțitele.

Și unii, și alții se acoperă cu neconstituționalitatea îngrădirii dreptului la muncă, prevăzută de Constituție. Art 41 al 1 explică și îngrădirile care nu sunt permise: „Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”.

Dacă, per a contrario, ar fi o neîngrădire absolută, cum se face că e nevoie de aviz medical la angajare? Cum se face că e nevoie de controale medicale periodice de medicină a muncii?

Vârful valului 5 va fi atins la începutul lunii februarie (Profit TV)

Termenul a fost înaintat de cercetătorul Octavian Jurma care spune că e posibil ca atunci să avem o medie de 25.000 – 30.000 de cazuri pe zi. Cercetătorul Octavian Jurma a declarat la emisiunea Talk News de la Profit TV, că noul val a venit în ţara noastră cu o săptămână mai devreme decât arătau previziunile autorităţilor, iar mai mult de două treimi din cazurile anunţate astăzi sunt îmbolnăviri cu noua tulpină Omicron.

Trebuie să punem în context: în România au murit mai mulţi oameni în exces în aceşti doi ani de pandemie decât au murit pe front în cei patru ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, deci discutăm de o catastrofă fără egal în istoria noastră de pace şi de aceea această atitudine – «lasă că trece» – mi se pare inacceptabilă”, a mai afirmat Octavian Jurma.

Cum își face campanie George Simion, liderul AUR, în casele oamenilor? (Libertatea)

„Salut, sunt George”. Reporterii Libertatea l-au însoțit pe George Simion în comunele din Vaslui. În timp ce în Parlament e agresiv, iar colegii săi de partid spun uneori lucruri care lezează spiritul democratic și oripilează opinia publică, pe teren proiectează imaginea unui politician de 35 de ani foarte atent cu oamenii, uneori blocat emoționat, dar mereu cu ochii ațintiți la cei în casa cărora intră.

De anul 2021 nu ne-am despărţit râzând (Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Ziarul Financiar)

Anul 2022, prin aprilie-mai, ar urma să marcheze - dacă previziunile recente se vor adeveri – sfârşitul pandemiei. Sau mai degrabă, începutul sfârşitului pandemiei, pentru că nu se aşteaptă nimeni ca actuala criză globală a sănătăţii publice, care seceră vieţi şi muşcă din creşterea economică, din venituri şi din locurile de muncă începând din primăvara lui 2020, să înceteze în aceeaşi zi şi la aceeaşi oră în întreaga lume. Iar noi, în România, dacă luăm în calcul rata de vaccinare şi ostilitatea unor cercuri ale populaţiei faţă de măsurile de prevenţie, nu avem de ce să sperăm că vom fi printre primii ce vor spune adio pandemiei. Şi asta chiar în împrejurarea în care ministrul sănătăţii ar avea dreptate, în sensul că rata de vaccinare nu ar fi 40 la sută, cum susţin comunicatele oficiale, ci de 50 la sută.

Constructorii vor cu orice preţ angajaţi, dar întrebarea este ce costuri sociale şi economice va aduce inundarea pieţei cu forţă de muncă din Asia (ZF)

Turcia, India, Bangladesh, Vietnam, Nepal sunt principale­le ţări care au furnizat forţă de mun­că pentru industria cons­trucţiilor din România, în con­diţiile în care oferta locală este deficitară. Nepal, Sri Lanka, Maroc, Moldova, Pakistan, Ucraina sunt alte ţări care se înscriu în top zece, cu câteva sute de cetăţeni fiecare ajunşi în firmele de construcţii din România.

Li se adaugă însă şi state precum Egipt, China, Serbia, Sudan, care au trimis, la rândul lor, zeci de oameni pe şantierele şi în fabricile de materiale de construcţii pe plan local doar în perioada ianuarie-octombrie 2021, potrivit datelor furnizate de Inspecto­ratul General pentru Imigrări.În total, puţin peste 7.000 de străini au venit să lucreze în construcţii în România în primele zece luni ale anului 2021, în uşoară scă­dere faţă de anul anterior, când, în pri­mele nouă luni, peste 7.300 de muncitori de peste graniţe veniseră în România cu acelaşi scop. Totuşi, în 2019 de pildă, în perioada 1 ianuarie - 31 iulie, fuseseră emise sub 2.000 de astfel de avize de angajare pentru cetăţeni străini în construcţii, scrie ZF.