Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Anomalia România: preţul gazului din producţie internă vândut de Petrom şi Romgaz este cu 50% mai mare decât cel adus de la ruşi (Ziarul Financiar)

gaz.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Criza celor 30 de ani (Adevărul) - Ministrul Culturii promite un ajutor de 30 de milioane de euro pentru sectorul cultural, începând cu luna martie (Cultura la dubă) - Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat (PressOne) - Orașele care cresc și cele care se contractă. Localitățile care și-au mărit de peste 10 ori suprafața și altele care și-au micșorat-o de aproape 5 ori (HotNews)

Anomalia România: preţul gazului din producţie internă vândut de Petrom şi Romgaz este cu 50% mai mare decât cel adus de la ruşi. La o creştere de numai 3% a cererii, preţul s-a dublat (Ziarul Financiar)

Datele furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că preţul mediu de închidere a tranzacţiilor pe piaţa contractelor negociate bilaterale, acolo unde este vândut gazul produs în România, a fost aproape în fiecare lună mai mare decât cel importat în 2021, o tendinţă similară fiind vizibilă şi pe contractele încheiate pe pieţele centralizate. Informaţiile sunt deocamdată disponibile pentru primele 10 luni ale anului trecut. Au fost, de exemplu, luni în care gazul românesc a fost cu peste 50% mai scump faţă de cel importat. Astfel, media lunii iulie a fost de 90,4 de lei/MWh pe contractele negociate direct, în timp ce gazul rusesc ajungea local la un preţ de 66 de lei pe MWh.

Producţia internă de gaze este realizată de două mari companii, OMV Petrom, controlată de OMV, deci de statul austriac, şi de Romgaz, deţinută de statul român. În ultimii ani, producţia internă a fost suficientă pentru acoperirea cererii naţionale, dar lucrurile s-au schimbat anul trecut când, odată cu revenirea cererii, importurile au devenit tot mai importante. Niciuna dintre cele două companii nu a oferit comentarii pe această temă până la închiderea ediţiei ZF.

 

Criza celor 30 de ani (Adevărul)

"Legea compensării și plafonării prețurilor la energie va fi revizuită în punctele ei esențiale. Coaliția de guvernare, speriată de impactul generat de seismul facturilor, și-a dat seama că s-a lăudat degeaba, în luna noiembrie, cu această lege nefuncțională din concepție", scrie în editorial jurnalistul Ion M. Ioniță.

În opinia sa, "Ca să iasă din iarnă, Coaliția  caută soluțiile pe care trebuia să le gândească încă din vara trecută sau cel târziu de astă toamnă, când era clar că prețurile la energie stăteau să explodeze.

Dar nu atitudinea proactivă caracterizează o clasă politică învățată să dea întotdeauna vina pe cei 30 de ani în care nu s-a făcut nimic.

Ministrul de interne, domnul Lucian Bode, constată că este la conducerea unui sistem putred, că există legături între poliție și infractori și, drept urmare, este hotărât să ia măsurile necesare de curățenie. Între timp, eșecurile instituției pe care o patronează au devenit parte din activitatea zilnică, îngrozim populația care se vede abandonată de un serviciu public esențial.

Tot de 30 de ani nu se face nimic nici cu drumurile, nici cu calea ferată. Filozofia fiindcă, dacă nu s-a făcut atâta vreme, de ce s-ar face acum?

O justificare ce nu are niciun fundament. Chiar dacă așa ar sta lucrurile, ce îi împiedică pe acești oameni să se apuce de lucru de cum iau în primire scaunele de demnitari? Și s-ar fi văzut ceva. De ce nu se face curățenie când numitul ministru intru în birou și vede că duhnește de putregai vechi de 30 de ani?

Pentru că toate aceste lucruri sunt spuse abia după ce apar efecte care șochează opinia publică și se consideră că trebuie venit în fața populației cu declarații dure . după care să iau o pauză, până la următoarea nenorocire".

Integral în Adevărul.

 

Ministrul Culturii promite un ajutor de 30 de milioane de euro pentru sectorul cultural, începând cu luna martie (Cultura la dubă)

Ministrul Lucian Romașcanu a răspuns protestului care a avut loc în weekend, de Ziua Culturii, în fața guvernului, sub numele “Ziua Culturii Invizibile”. 

Acesta le-a transmis lucrătorilor din industria de spectacole că nu sunt invizibili și că le-a ascultat cererile. Ministrul a promis o primă tranșă a ajutorului pentru sectorul cultural, începând cu luna martie 2022, cel târziu, precum și prelungirea acordării indemizației lunare pentru cei care aveau contracte de drepturi de autor înainte de pandemie, iar munca lor a fost anulată de criză. 

Momentan nu a anunțat cum vor fi acordați banii pentru industrie, acesta fiind un subiect îndelung discutat încă din primul an de pandemie, scrie Cultura la dubă.

 

Premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Printre sursele copiate se numără alte două teze de doctorat (PressOne)

Teza lui Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.

Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului.

Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat.

Analiza lucrării a revelat – pe lângă copierea mot à mot – patru tehnici clasice de mascare a plagiatului folosite în teza prim-ministrului. 

Într-o declarație transmisă aseară, premierul Nicolae Ciucă susține că teza sa de doctorat „a fost întocmită în concordanță cu cerințele legale existente la momentul respectiv”. Punctul de vedere integral al premierului poate fi citit pe pagina de internet PressOne

 

Orașele care cresc și cele care se contractă. Localitățile care și-au mărit de peste 10 ori suprafața și altele care și-au micșorat-o de aproape 5 ori (HotNews.ro)

În ultimii 17 ani, municipiul București a adăugat la teritoriul său o suprafață mai mare decât suprafața Oradei, arată datele INS, consultate de HotNews. Există de asemenea orașe care s-au ”contractat”, uneori cu peste 1000 de hectare, iar altele care și-au mărit teritoriul de aproape 20 de ori. De ce ”cresc” sau ”scad” suprafețele orașelor? Explicațiile sunt multe: de la presiunile făcute de dezvoltatori pentru includerea unor terenuri în perimetrul intravilan, la dezvoltarea industrială intensivă. În cazul orașelor care au înregistrat un recul, e vorba de dez-industrializare, de plecarea localnicilor la muncă în străinătate sau de îmbătrânirea populației.