Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


STB a descoperit un "supraconsum" de peste 220 de tone de motorină în 2021 la autobaze (HotNews.ro)

autobuze.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Societatea de Transport București

Cine este Vasile Petrariu, liderul sindicatului din STB acuzat că a declanșat greva din transportul public (Libertatea) - Un bucureştean are un nivel de trai mai bun decât un locuitor din Varşovia sau Budapesta. Doar Praga stă mai bine în regiune, şi nu cu mult (Ziarul Financiar) - Bucureștiul pe avarii. O zi cu muncitorii care repară rețeaua de termoficare (Recorder)

STB a descoperit un "supraconsum" de peste 220 de tone de motorină în 2021 la autobaze / Cum se poate fura combustibil din autobuze (HotNews.ro)

Conducerea Societății de Transport București (STB) a descoperit în urma controalelor făcute în 2021 la autobaze un supraconsum de peste 220.000 de litri de motorină, a declarat pentru HotNews.ro directorul general al STB, Adrian Criț. El indică un posibil furt de motorină. Dacă se va dovedi, asta înseamnă un prejudiciu de peste 1,4 milioane lei.

Potrivit informațiilor obținute de HotNews.ro, pentru anul 2021 conducerea STB a descoperit cel mai mare supraconsum la următoarele autobaze:

  • 52.590 de litri la Autobaza Ferentari;
  • 49.359 de litri la Autobaza Giurgiului;
  • 35.403 de litri la Autobaza Militari;
  • 27.262 de litri la Autobaza Titan;
  • 26.074 de litri la Autobaza Alexandria;
  • 12.760 de litri la Autobaza Obregia.

Furtul de motorină nu este ceva nou la RATB/STB. În ultimii 10 ani, Poliția Capitalei a anchetat de mai multe ori astfel de fapte.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că, la momentul în care au fost instrumentate dosare privind furtul de combustibil, furturile ar fi fost săvârșite prin declararea de curse în plus, combustibilul fiind extras din rezervor cu furtunul și pus în canistre.

O altă metodă ar fi ca șoferul să vină cu rezervorul pe jumătate plin, iar atunci când alimentează autobuzul, după ce se umple rezervorul, este lăsată motorina să curgă pe lângă, într-un recipient, ca și cum ar face plinul.

 

Cine este Vasile Petrariu, liderul sindicatului din STB acuzat că a declanșat greva din transportul public (Libertatea)

Vasile Petrariu este președintele Sindicatului Transportatorilor din București, cu cei mai mulți membri din compania de transport. A intrat în 2020 în Consiliul General pe lista social-democraților și este, de profesie, lăcătuș. Sindicatul Transportatorilor, condus de Petrariu, este majoritar în Societatea de Transport București, cu peste 8.000 de membri. Angajații companiei mai fac parte din alte patru sindicate, mai mici, cu doar câteva zeci sau câteva sute de membri.

Conform declarației de avere pe 2021, Petrariu are un venit net anual de 42.700 de lei, adică undeva la 3.500 de lei pe lună, ca președinte al Federației Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice, în fruntea căruia a fost numit în august anul trecut, scrie Libertatea.

Social-democratul este și acționar la Centrul de Sănătate al STB, o clinică medicală în special pentru angajații societății de transport. Petrariu nu a trecut în declarația sa de avere veniturile de la Centrul de Sănătate și nici indemnizația de consilier general.

 

Un bucureştean are un nivel de trai mai bun decât un locuitor din Varşovia sau Budapesta. Doar Praga stă mai bine în regiune, şi nu cu mult (Ziarul Financiar)

Un locuitor din Bucureşti are în medie 13.850 de euro pe an pentru cheltuială, suma fiind cu 86% peste media na­ţională şi cu doar 8% sub media Europei. În regiune, doar locuitorii din Praga sunt puţin mai bogaţi decât bu­cu­reş­tenii, care la rândul lor îi depăşesc uşor pe cei din Varşovia, capitala Poloniei, cel mai dez­voltat stat din regiune din punct de ve­de­re economic. Pe cele trei le desparte însă foar­te puţin, respectiv circa 20 de euro pe lună.

Pe ultimul loc în ceea ce priveşte nivelul de trai al locuitorilor din oraşele-capitală din Europa Centrală se găseşte Budapesta, cu o pu­tere de cumpărare cu 30% mai mică decât în Bucureşti, arată o analiză a ZF făcută pe ba­za datelor companiei de cercetare de piaţă GfK.

Deşi cifrele pun Bucureştiul foarte sus pe harta nivelului de trai, iar statistic Capitala stă la fel de bine ca alte mari oraşe europene, realitatea din teren spune o altă poveste. Sistemul sanitar, cel de educaţie şi cel de termoficare sunt învechite, demodate şi cu probleme, iar pentru ca oraşul să fie cu adevărat unul european e nevoie, dincolo de majorări salariale, de deschideri de centre de R&D şi IT sau de magazine noi, de investiţii de stat în infrastructura de bază a urbei.

 

Bucureștiul pe avarii. O zi cu muncitorii care repară rețeaua de termoficare (Recorder)

Peste 950 km de conducte groase (adică magistrale). Aproape 3.000 de kilometri de conducte mai subțiri. Și peste 1.000 de puncte termice. Așa arată, în cifre, rețeaua de termoficare a Bucureștiului.

Un labirint gigantic de țevi subterane, construit de regimul comunist între anii 1965 și 1990, a cărui întreținere necesita, pe vremuri, munca a peste 7.000 de oameni. Lăsată însă de izbeliște timp de 31 de ani, rețeaua clachează zi de zi, iar zeci de mii de locuitori rămân fără apă caldă și căldură.

Din totalul de peste 950 de kilometri de conductă magistrală, doar vreo 100 au fost înlocuiți după Revoluție, asta deși termenul de garanție pentru majoritatea acestor țevi a fost depășit de două ori. Fără investiții majore, rețeaua este cârpită, la fiecare avarie, de muncitorii Termoenergetica (fostul RADET), al căror număr s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani.

Pentru aceștia, o zi de muncă obișnuită înseamnă o alergătură continuă de la o avarie la alta. De la primele ore ale dimineții, le sună telefoanele: „A crescut adaosul!”, se transmite. Adică undeva, pe traseu, o țeavă s-a spart și se pierde apă. Începe o cursă intensă de la un canal la altul. Instalatorii coboară în subteran, prin coridoare întunecate și mizerabile, ca să devieze, în regim de urgență, apa de la o conductă spartă peste noapte. Apoi sudorii peticesc, printre aburi și în temperaturi greu de suportat, țevile ruginite. După câteva ore de muncă grea, tot efortul este „răsplătit” cu vestea că țevile s-au spart între timp în altă parte a orașului.

Pare o situație imposibilă, frustrantă, iar remarcile bucureștenilor nemulțumiți care trec pe lângă locurile unde se lucrează la câte o avarie nu sunt deloc încurajatoare. „Lumea ne înjură pe noi, dar ar trebui să ne ridice statuie la cât muncim să întreținem rețeaua”, e de părere Cătălin Eftene, șeful unei echipe de instalatori pe care am însoțit-o pe parcursul unei zile de muncă.

Reportajul video, pe recorder.ro.