De ce transportul din Varşovia şi Budapesta este din alt film faţă de cel din Bucureşti, când puterea de cumpărare a bucureştenilor este mai mare decât a polonezilor şi maghiarilor? (Ziarul Financiar)

Greva şoferilor de la STB s-a încheiat. Autobuzele circulă normal pe traseele din Capitală după cinci zile de haos (Adevărul)

Şoferii şi vatmanii STB au reluat marţi activitatea, după cinci zile de grevă.

Liderul sindicatului transportatorilor din STB, Vasile Petrariu, care a fost ales consilier CGMB pe listele PSD, la alegerile locale, a anunţat, luni, în cea de-a cincea zi de protest a angajaţilor din STB, că va demisiona atât din Consiliul General, cât şi din partid. Demisiile lui Vasile Petrariu vin după ce primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că protestul ilegal de la STB este unul politic cerându-i liderului PSD Marcel Ciolacu să îşi asume această grevă sau să îi retragă sprijinul consilierului sindicalist.

Directorul STB a anunţat că s-a demarat procedura de angajare de şoferi de autobuz, selecţia urmând să fie mai atentă. „Nu ne mai permitem să fim captivi unor angajaţi care au căzut pradă manipulării sindicatului reprezentativ”, a anunţat directorul general. Acesta a precizat că societatea este în imposibilitatea de a plăti salariile. Criţ afirmă că, pentru fiecare zi de grevă, s-au pierdut 4,8 milioane de lei pe zi.

Surse STB apropiate mediului sindical au declarat pentru „Adevărul” că în urma acestui scandal dintre sindicat şi conducerea societăţii vor fi şi foarte multe victime colaterale. „Sunt mulţi şoferi care se vor trezi cu contractele de muncă reziliate după ce au lipsit trei zile consecutiv nemotivat. Ei nu realizează că fac jocuri politice. Oamenii sunt manipulaţi, au intrat într-un război politic, dar ei nu îşi dau seama, se gândesc la problemele lor”, a precizat sursa citată.

Salariul mediu brut la STB este aproape 7.000 lei. Din cei 11.000 angajați, doar 40% sunt șoferi și mecanici, restul -„personal administrativ”. Concluziile auditului care a declanșat greva STB (Republica)

Despre concluziile auditului care a declanșat greva STB scrie pe larg analistul finanvciar Iancu Guda. Reținem că:

Salariile au ajuns să reprezinte 80% din veniturile totale ale STB, aproape un miliard de lei

Datoriile pe termen scurt ale STB au crescut de 5 ori între 2016-2020, ajungând aproape de 1,1 miliarde de lei în anul 2020, cât veniturile pentru întreg anul

Datoriile neplătite către furnizori (companii private care au datorii, salarii și taxe de plată) au ajuns la 182 milioane de lei.

Guda atrage atenia asupra mizei politice: 11.000 angajați la STB înseamnă minimum 33.000 de voturi (fiecare angajat mai aduce 2 voturi din familie), suficient pentru a face diferența la alegerile PMB: Nicușor Dan a câștigat cu 282.631 voturi (42,81%), în timp ce Gabriela Firea a obținut 250.690 de voturi (37,97%).

De ce transportul din Varşovia şi Budapesta este din alt film faţă de cel din Bucureşti, când puterea de cumpărare a bucureştenilor este mai mare decât a polonezilor şi maghiarilor? (Ziarul Financiar)

În Bucureşti se trăieşte mai bine decât în Varşovia sau Budapesta ca nivel al puterii de cumpărare, dar când e vorba de servicii publice precum transportul în comun, maghiarii şi polonezii trăiesc în secolul 21, în vreme ce bucureşteni au rămas blocaţi în secolul trecut. De ce nu se găseşte bogăţia unui oraş în calitatea infrastructurii publice şi ce ar trebui făcut pentru asta?

Adrian Criţ, directorul Societăţii de Transport Bucureşti (STB), este de părere că subfinanţarea sistemului public de transport din Bucureşti a venit şi ca urmare a faptului că pentru capitală alocarea de fonduri europene este mai mică decât a altor oraşe din România.

„Pe de-o parte pleacă totul de la ghidurile de implementare de fonduri europene ale unor investiţii şi distribuirea lor la nivel naţional. O zonă mai dezvoltată în funcţie de PIB este defavorizată din acest punct de vedere, ca de exemplu Bucureşti-Ilfov“, a spus Adrian Criţ.

Prima tranșă de vaccinuri Pfizer pentru copiii de 5-11 ani sosește marți în România / 3.355 de programări în platformă (G4Media)

Prima tranșă de 114.000 doze de vaccin Pfizer pentru copiii de 5-11 ani sosește marți în România. Până acum, au fost făcute 3.355 de programări în platformă, anunță Comitetul pentru coordonarea campaniei naționale de vaccinare (CNCAV).

Programarea se va efectua doar în centrele de vaccinare regăsite în platformă cu denumirea P_Ped , prin intermediul conturilor părinților sau ale reprezentanților legali. La acest moment, în platforma de programare sunt configurate 220 cabinete de vaccinare pediatrice la nivel național. Harta centrelor de vaccinare este disponibilă la https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/.

Vaccinarea se poate realiza și fără programare, prin prezentare directă în cabinetele centrelor de vaccinare dedicate copiilor sau în cabinetele medicilor de familie care au solicitat doze pediatrice, pe tot parcursul programului de lucru.

Schema de vaccinare a copiilor cu vaccinul Comirnaty este de 10 micrograme/doză (10 µg), la interval de 21 de zile; administrarea fiecărei doze se efectuează intramuscular, similar celorlalte grupe de vârstă eligibile.

“La războaie, cei mai loviți sunt oamenii simpli” (Libertatea)

Trei cupluri, în care unul din parteneri e român, iar celălalt e rus, au vorbit pentru Libertatea despre cum le afectează situația tensionată din apropierea granițelor țării noastre.