Expertă internațională în boli infecțioase: “Omicron va fi ca o tornadă și în România” (Libertatea)

Mesajul unei experte internaționale pentru țara noastră: Vaccinati-vă vârsticii! Omicron va fi ca o tornadă și în România (Libertatea)

“Omicron este atât de transmisibil, încât toți vom fi expuși – ne vom infecta cel puțin 80%. Vaccinurile sunt însă în continuare eficiente împotriva formelor grave, spitalizare și decese” , explică Annelies Wilder-Smith, profesor de boli infecțioase emergente la London School of Hygiene and Tropical Medicine și la Institutul de Medicină Socială și Preventivă din Elveția.

“Veți avea o tornadă de infecții și majoritatea oamenilor vor avea doar o infecție ușoară. Populația vârstnică vaccinată va fi protejată față de formele grave, dar oameni vârstnici nevaccinați vor fi la risc de forme severe și spitalizare. Probabil că în România veți vedea mai multe decese decât în alte țări cu o rată mai mare a vaccinării la vârstnici. Mesajul pentru România este să vă concentrați foarte mult pe vaccinarea celor vârstnici cu primele doze și cu booster. Orice persoană cu vârsta peste 60 de ani sau mai tânără, dar cu comorbidități, ar trebui să fie vaccinată. E o prioritate”.

„Creșterea vârstei de pensionare ar fi absurdă”. România, între declin demografic sever și politici publice haotice (PressOne)

Cu aproximativ o lună înainte de startul Recensământului populației, amânat deja cu un an din cauza pandemiei, în România se discută despre posibila creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani, fie și opțional.

Politicienii vorbesc și despre investiții în infrastructură făcute prin PNRR (bani europeni pentru redresarea economică a statelor membre), iar coaliția la putere a înființat un controversat minister al Familiei, pe fundalul declinului demografic sever.

Dincolo de planuri și promisiuni, în realitate nimeni nu știe cu precizie nici măcar câți români sunt cu adevărat plecați peste granițe, câți au rămas în țară, defalcat pe localități sau, poate și mai important de atât, ce gândesc cuplurile care ezită să aibă copii.

Fără astfel de date calitative, orice măsură înseamnă că nu facem altceva decât „să cheltuim bani, fără vreun efect benefic” pe termen lung, explică la PressOne profesorul universitar Vasile Ghețău, expert în demografie.

Vicepreședinte al Consiliului de Comunicare și Transparență, un organism independent nou înființat în perspectiva Recensământului, Vasile Ghețău atrage atenția că cercetarea capătă o importanță capitală, iar de felul în care vor înțelege statul român și populația să răspundă ar putea depinde ultima șansă de a mai redresa ceva din efectele declinului demografic acut. Dacă tendințele de după 1990 se păstrează, în câteva decenii vom ajunge la o populație rezidentă de doar 15 milioane de locuitori, avertizează Vasile Ghețău.

Începe recensământul populaţiei, dar ce facem cu cel al businessului? Marile companii ar trebui să declare veniturile pe fiecare punct de lucru. Nedeclararea cifrelor de afaceri pe punctele de lucru din judeţe distorsionează enorm datele statistice. Nu poţi avea „puncte de lucru“ cu 20 mil. euro venituri (Ziarul Financiar)

În această săptămână a început recensământul populaţiei, care se face o dată la 10 ani. Aparent, nu are legătură cu businessul. Dar a măsura dezvoltarea socială şi economică, misiunea Institutului Naţional de Statistică, este esenţial.

PIB/capita, spre exemplu, este indicatorul cheie al dezvoltării. România este azi la aproape 16.000 dolari, conform The Economist. Bulgaria este la 12.000 dolari, pe când Ungaria este la 20.000 dolari, iar Austria este la 58.000 dolari. Cam aşa se vede şi cu ochiul liber, dar una este să compari „din avion“ viaţa/salariul/infrastructura din aceste ţări şi alta este să ai garanţia statisticilor.

Informaţia privind numărul total de locuitori, de locuinţe, suprafaţa acestora, dotarea lor, sursele de energie sau apă folosite – este de bază pentru a şti unde suntem şi unde trebuie să ajungem.

Comparaţia între ţări este una, dar foarte importantă în interiorul unei ţări este comparaţia între judeţe. Trebuie ştiut foarte clar, în fiecare an, cum stă fiecare judeţ, fiecare localitate, pentru a putea elabora strategii, pentru a aloca resurse şi pentru a putea evalua rezultatele alocării de resurse.

Din acest punct de vedere, un mare minus al statisticilor de business din România este raportarea cifrelor de afaceri ale companiilor doar la centru şi nu la nivelul punctelor de lucru. Ca urmare, apar distorsiuni în evaluarea PIB/judeţe, scrie jurnalistul Sorin Pâslaru, redcator-șef al ZF.