Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Lecţia de drept internaţional a lui Vladimir Putin sau despre lichidarea libertăţii naţiunilor (Contributors)

stanomir.png

Ioan Stanomir este profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
Ioan Stanomir este profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.
Sursa imaginii: 
RFI

Cum arată Armata de 2% din PIB a României (Curs de guvernare) - Medici: Numărul deceselor de COVID-19 va crește, încă nu suntem în vârful valului 5 (Adevărul) - Subiectul despre care nu se vorbeşte la trecerea de la două semestre la trei trimestre (Ziarul Financiar) 

Lecţia de drept internaţional a lui Vladimir Putin sau despre lichidarea libertăţii naţiunilor (Contributors)

Procesiunea de vizite şi de convorbiri telefonice din aceste zile este semnul prin care măreţia Rusiei imperiale este reafirmată. Majestatea palatului în care Putin îşi intâmpină oaspeţii este imaginea însăşi a barocului stalinisto- ţarist al regimului de la Moscova. Forţa militară şi grandoarea arhitecturală dau măsura unui moment istoric.

Dar Vladimir Putin oferă Occidentului şi Europei central- răsăritene o nu mai puţin preţioasă lecţie de drept internaţional. Conduita sa este menită să clarifice statutul pe care legea internaţională îl are în economia politicii Rusiei. Şi nu există nici un fel de ambiguitate în maniera în care acest mesaj este transmis: egalitatea dintre state, suveranitatea, integritatea teritorială şi auto- determinarea sunt valori ce nu mai au relevanţă în noua ordine pe care Putin o priveşte ca legitimă, astăzi.

Căci revizionismul lui Putin este cu mult mai ambiţios decât pare. Intenţia sa nu este doar aceea de a contesta supremaţia americană. Proiectul său este acela de a iniţia, pe urmele totalitarismului veacului trecut, un sistem global dominat de forţa brutală şi de ingerinţa imperialistă de tip sovietic.

Dreptul internaţional devine, în acest context de ameninţare deschisă cu forţa la adresa unui stat suveran, o ficţiune. Cât despre utopia unei comunităţi globale de naţiuni unite sub semnul păcii, naivitatea unei asemenea viziuni este evidentă, în circumstanţele pe care le traversăm, scrie Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.

Continuarea, pe portalul Contributors.

 

Cum arată Armata de 2% din PIB a României (Curs de guvernare)

S-a plecat de foarte jos: echipamentele mai datează încă, în majoritate, din epoca comunistă, doar o parte din efective – cea desemnată a activa în componența NATO – are și pregătirea de luptă necesară, iar un deceniu de apartenență la NATO nu a împiedicat bugetele Armatei să se ducă preponderent pe salarii, pensii și de nevoile armatei sale speciale: în jur de 1800 de generali activi sau în rezervă pe care-i are România postcomunistă. Armată de generali ce crește permanent la fiecare 1 decembrie prin decret prezidențial.

La momentul crizei de securitate ajunse până aproape de granițele noastre, România are 68.500 de militari activi. Lor li se adugă un număr de 57.000 forțe paramilitare, în principal Jandarmerie. Forțele militare în rezervă sunt estimate la 53.000 de oameni.

Despre prezența forțelor aliate în România, despre dotări și achizițiile de tehnică militară și armament ale țării noastre, citiți mai multe pe portalul Curs de Guvernare.

 

Medici: Numărul deceselor de COVID-19 va crește, încă nu suntem în vârful valului 5 (Adevărul)

Numărul deceselor provocate de COVID-19 a fost, ieri, aproape triplu faţă de bilanţul de luni. Concret, conform datelor transmise de Grupul de Comunicare Strategică (GCS), numărul deceselor înregistrate ieri a crescut la 204, faţă de 75 raportate luni. În plus, la terapie intensivă se aflau 1.155 de persoane, numărul fiind similar cu cel din ziua precedentă.

Profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar Boli Infecţioase şi Tropicale, a explicat pentru „Adevărul” de ce se înregistrează acum un număr atât de mare de victime deşi ne aflăm pe o pantă uşoară de scădere a noilor cazuri de COVID-19. „Decesele de acum sunt cele ale unor persoane care au făcut boala în urmă cu o săptămână, două sau chiar mai bine, atunci când aveam un număr mare de noi infectări. Starea lor s-a agravat probabil după 7 până la 10 zile şi au ajuns la ATI. Din păcate, o parte dintre ei, în ciuda eforturilor noastre, nu au rezistat. Deci, există o decalare a pantelor descendente când vorbim de noi infectări şi de decese şi pacienţi internaţi la ATI. Vorbim de un interval de cam două săptămâni de la scăderea numărului infectărilor şi diminuarea cifrelor la decese. Aşa că vom vedea un astfel de fenomen în cel puţin zece zile”, a precizat medicul.

Mai mult, cercetătorul Octavian Jurma susţine că la capitolul decese nici măcar nu suntem în vârful valului pandemic. „Săptămâna aceasta vom sta tot aici, la în jur de 200 de decese. Vârful va fi săptămâna viitoare, cam 300 de decese, după care un mic platou şi o scădere a acestor cazuri”.

Conform previziunilor, la începutul lunii martie, cifrele, cele ale noilor infectări, ale internărilor, dar şi ale deceselor vor începe să dea înapoi.

 

Subiectul despre care nu se vorbeşte la trecerea de la două semestre la trei trimestre (Ziarul Financiar)

Potenţiala schimbare a structurii anului şcolar – de la două semestre la trei trimestre – anunţată de ministrul educaţiei Sorin Cîmpeanu ar aduce un volum de muncă mai mare pentru cadrele didactice.

Profesorii trebuie să pună cu 33% mai multe note şi să corecteze o teză în plus pe an/elev.

 

Trimestre în loc de semestre? Dragoș Iliescu: Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, nu văd decât aspecte pozitive (HotNews.ro)

„Are foarte mult sens să îți gândești anul școlar în jurul vacanțelor, iar dacă de aici ies trei trimestre, nu văd decât aspecte pozitive”, a afirmat pentru HotNews.ro profesorul Dragoș Iliescu, directorul Școlii Doctorale de Psihologie din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București.

În opinia lui Iliescu, fondator al platformei de evaluare Brio.ro, nu trebuie să ne îngrijorăm că trei în loc de două cicluri școlare pe an ar duce la mai multe evaluări, afirmând însă că, pentru a combate anxietatea elevilor față de testare, trebuie discutat „cum anume facem evaluarea pentru a fi privită nu că o amenințare, ci că pe o etapă naturală și benefică în educație”.

Cum este organizat anul școlar în alte state?

Structura pe semestre este cea mai comună în statele europene, de exemplu, însă există și trimestre în Canada, Norvegia sau Spania.

În Germania, Franța sau Olanda, anul școlar este împărțit chiar în mai multe intervale.

Mai multe pe HotNews.ro.