Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Putin recunoaște independența republicilor populare Donețk și Lugansk. Ce urmează? (Contributors.ro)

armand_gosu.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook/Armand Gosu

Putin a apăsat butonul roșu pentru atacul militar. Cum vor fi afectate economic piețele și România (Profit.ro) - Ce se întâmplă cu românii din Ucraina şi ce spun aceştia despre războiul care le bate la uşă (Adevărul)

Putin recunoaște independența republicilor populare Donețk și Lugansk. Scenariul georgian aplicat și în Ucraina. Ce urmează? (Contributors.ro)

Oare criza ruso-ucraineană s-a încheiat? Puțin probabil. După o ședință transmisă în direct a Consiliului de Securitate a Federației Ruse în care liderii celor mai importante instituții au fost chemați să comenteze și să decidă dacă sunt pentru sau împotriva independenței republicilor populare Donețk și Lugansk, președintele Vladimir Putin a ținut un lung discurs, despre trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al Ucrainei, pentru a anunța – într-un discurs ținut la ceas de seară – că recunoaște independența celor două republici separatiste. Întregul discurs dezvoltă ideilor articolului lui Putin din iulie 2021, “Unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care Lenin e de vină pentru trasarea granițelor Ucrainei iar americanii sunt cei care astăzi au pus stăpânire pe Ucraina. Rușii și cei care vorbesc limba rusă sunt discriminați, biserica rusă este supusă persecuției. Totul este contorsionat în viziunea lui Putin, tot ce face astăzi Rusia este trecut în contul Ucrainei. Abia și-a încheiat discursul, că Putin a și semnat nu doar actul de recunoaștere a celor două republici separatiste dar și tratatele de prietenie, cooperare și ajutor reciproc între Rusia și republicile populare din Donețk și Lugansk. Marți, Duma și Consiliul Federației, camerele superioară și inferioară ale parlamentului din Rusia, sunt chemate să aprobe prin vot aceste documente…

Teama de război n-ar trebui să scadă ci să crească, după anunțul recunoașterii independenței republicilor populare Donețk și Lugansk. Orice incident real sau inventat poate fi folosit de Putin pentru a ordona o operațiune militară de amploare pentru “a salva rușii din Donbass supuși unui genocid de către Ucraina”. Poate fi o chestiune de ore sau de zile ca acest pretext să fie găsit, depinde aici de fermitatea reacției internaționale, care deocamdată condamnă la unison nerespectarea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. Și de voința autorităților ucrainene de a nu se lăsa atrase într-un război cu Rusia, cu riscul pierderii controlului asupra unui teritoriu, pe care oricum nu-l controlau, scrie istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic.

Integral pe portalul Contributors.

 

Putin a apăsat butonul roșu pentru atacul militar. Cum vor fi afectate economic piețele și România (Profit.ro)

Prețurile la energie vor crește vertiginos. Se așteaptă ca prețurile energiei să explodeze în cazul unei invazii, trimițând probabil prețul țițeiului peste pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014.

Dincolo de țiței, rolul Rusiei ca furnizor cheie de gaze naturale pentru Europa de Vest ar putea duce la creșterea prețurilor în regiune. În general, creșterea bruscă a prețurilor la energie în Europa și în întreaga lume ar fi cea mai probabilă modalitate prin care o invazie rusă ar alimenta volatilitatea pe piețele financiare, au declarat analiștii. Gazul și electricitatea se vor scumpi, dacă Uniunea Europeană și SUA nu vor mai cumpăra resurse de la Rusia. În plus, monedele vor avea de suferit, mai ales leul, din cauza vecinătății României cu Ucraina și Rusia. Astfel, efectele economice ale tensiunilor de la granița Ucrainei nu vizează doar cele două economii: a Rusiei, pasibilă la sancțiuni drastice și a Ucrainei, cu resurse limitate, ci și piețele financiare internaționale și creșterea economică globală. Pentru România, riscurile vizează moneda națională și o eventuală nouă majorare a prețurilor.

Mai mullte pe Profit.ro.

 

Ce se întâmplă cu românii din Ucraina şi ce spun aceştia despre războiul care le bate la uşă (Adevărul)

Etnicii români din Ucraina care stau în Regiunea Odessa se tem ca în cazul unui conflict să nu fie prinşi ca într-un cleşte între trupele ruse debarcate la Marea Neagră şi cele din Transnistria.

Jurnalistul şi politologul Marin Gherman din Cernăuţi a explicat pentru „Adevărul” că în prezent situaţia este în general mai calmă în ţară spre deosebire de cea întâlnită după invadarea Crimeei, în timpului conflictului din Donbass, de exemplu. „Atunci, serviciul militar era obligatoriu în Ucraina. Cum suntem o minoritate importantă de peste 400.000 de persoane, o bună parte dintre militarii trimişi să lupte erau români. Luptau alături de ucraineni. Acum acest serviciu nu mai este obligatoriu, armata s-a profesionalizat. Aşadar, nu mai sunt duşi cu forţa tinerii să lupte”.

Românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic (după ucraineni şi ruşi) din Ucraina, numărând 409.608 persoane, sau 0,85% (dintre care moldoveni s-au declarat 258.619 or 0,53%, iar români 150.989 or 0,32%) din populaţia Ucrainei, potrivit recensământului populaţiei din 2001. Teritorial, diaspora română locuieşte în regiunile limitrofe cu România şi Republica Moldova, în regiunile Cernăuţi (44,38% din totalul diasporei), Odessa (30,22%), Transcarpatia (7,85%), Mîkolaiv (3,21%) şi Kirovohrad (2,02%), în rest (12,32%).

 
Revista presei românești - 22 februarie 2022