Despre Florin Cîţu nu sunt multe de spus (SpotMedia)

Principala sa preocupare a fost să-l saboteze pe premierul Ciucă pentru a nu repeta istoria anului trecut, adică ceea ce îi făcuse el din poziția de premier președintelui PNL Orban. Bețe zilnice prin gardul coaliției, nazuri la numirile convenite în partid, lobby pe persoană fizică prin SUA. Drept pentru care, a fost evacuat fix cum a fost numit.

Soarta îi era pecetluită de când a pierdut șefia guvernului, era inevitabil să piardă și șefia formală a partidului, dar calendarul a fost stabilit de acțiunile domniei sale. Nu dl Cîţu este însă problema. Ar fi fost, dacă era un accident politic, un moment de nebunie colectivă a unui partid, corectată rapid.

Dl Cîţu a fost doar un experiment din șirul celor făcute asupra unui partid emasculat de președintele Iohannis, la rândul sau ajuns președintele României din greșeala lui Victor Ponta, poziție din care a dovedit o lipsă de stofă și inteligență politice remarcabile. Iar experimentele nu puteau fi decât pe măsura celui care le-a făcut și le face scrie Ioana Ene Dogioiu în SpotMedia.

Cum a început revolta în PNL (Adevărul)

Gheorghe Flutur, şef interimar al partidului răspunde: „Primii au fost din zona de Sud. Deciziile au fost luate în câteva ore”

Gheorghe Flutur a declarat că planul pentru schimbarea conducerii PNL, adică înlăturarea lui Florin Cîţu de la vârful partidului, a fost ca alegerile pentru noul preşedinte să fie tranşate într-o săptămână.

Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski vorbește Parlamentului, adică românilor (Libertatea)

 Un ziarist refugiat din Cernăuți descrie cum, din „dușmanul Ucrainei”, România a devenit prieten. Marin Gherman s-a refugiat în România, împreună cu familia, după ce Rusia a atacat Ucraina. Ei au ales să locuiască, să muncească și să-și dea copiii la școală aici. Ziaristul a devenit parte a echipei Libertatea. Potrivit unui sondaj sociologic realizat în Ucraina la sfârșitul lunii martie, România a nimerit, în sfârșit, pe lista prietenilor ucrainenilor. Rezultatul acestui sondaj este un eveniment istoric pentru relațiile bilaterale – timp de decenii, România a fost considerată de o mare parte dintre ucraineni un dușman, un stat cu pretenții teritoriale, mulți fiind și astăzi reticenți față de politicile Bucureștiului. În momentul de față, doar 1% dintre cetățenii ucraineni consideră că Bucureștiul este dușmanul Ucrainei, pe când acum 10-15 ani, România era văzută altfel.

 “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze” (Emilia Șercan, PressOne)

Acest text nu este despre viața mea privată. Acest text este despre modul în care un jurnalist de investigație este amenințat, hărțuit, intimidat și discreditat nu de exponenți ai crimei organizate, ci prin mijlocirea și complicitatea unor oficiali ai statului român!  Emilia Sercan scrie ca a decis să denunțe public operațiunile de discreditare și intimidare la care este supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată.

Am decis acest lucru pentru că, de data aceasta, jucătorul-cheie este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliției Române pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, devenind baza unei ample operațiuni de kompromat.

Am acordat timp organelor de cercetare penală să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022. Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații. Citii mai multe in PressOne.