Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Bogdan Aurescu s-au întâlnit cu președintele Zelenski la Kiev. Ce au discutat (Republica)

ciuca_zelenski.jpeg

Premierul României Nicolae Ciucă a fost primit la Kiev de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, marți, 26 aprilie 2022.
Sursa imaginii: 
site-ul Guvernului României

De ce Transnistria este atât de importantă pentru Rusia (HotNews.ro) - Hepatita misterioasă. Medicii sunt din nou în alertă după ce o boală necunoscută care îi afectează pe copii, apărută în străinătate, a ajuns şi în România (Adevărul) - Elena Udrea a atacat decizia de extrădare. Curtea de Apel din Sofia va da verdictul final (Libertatea)

Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Bogdan Aurescu s-au întâlnit cu președintele Zelenski la Kiev. Ce au discutat (Republica)

Premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul de Externe Bogdan Aurescu au fost marți la Kiev unde s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, cu prim-ministrul Ucrainei, Denys Shmyhal, şi preşedintele Radei Supreme, Ruslan Stefanchuk. Oficialii români au mers și la Irpin și Borodianka, orașe în care soldații ruși au comis atrocități împotriva civililor ucraineni.

În urma vizitei, președintele Zelenski a postat pe Facebook un material filmat și un mesaj. „Astăzi, la Kiev, m-am întâlnit cu prim-ministrul României, Nicolae Ciucă. Fiecare astfel de vizită este un semnal important de solidaritate cu poporul ucrainean. Apreciez sprijinul României pentru apărare, ajutorul umanitar și poziția clară în ceea ce privește politica de sancțiuni. Contăm pe susținerea viitorului Ucrainei în Uniunea Europeană”.

Prim-ministrul României a subliniat faptul că România este disponibilă și interesată să participe substanțial la procesul de reconstrucție post-conflict a Ucrainei, în funcție de parametrii și prioritățile definite de autoritățile ucrainene, urmând a fi stabilit un dialog bilateral dedicat, concret pe acest subiect.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a reiterat sprijinul ferm al României pentru aspirațiile Ucrainei de integrare în Uniunea Europeană și a transmis felicitări Kievului pentru transmiterea răspunsului la prima parte a chestionarului de aderare. Cu această ocazie, a menționat poziția României care a susținut constant ca Uniunea Europeană să ofere o perspectivă europeană Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, care merită să facă parte din familia europeană.

Integral, pe pagina Republica.

 

Guvernul anunță că România nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire comună/ Executivul ”analizează” proiectul de lege care ar permite donarea de echipamente militare Ucrainei (G4Media)

Guvernul a anunţat că, în perioada curentă, Armata României nu are militari în Republica Moldova pentru a participa la exerciţii sau alte forme de instruire în comun cu militari din Republica Moldova. De asemenea, în ceea ce priveşte proiectul de lege care ar permite donarea, din resursele armatei, de echipamente militare către Ucraina, acesta se află în analiză. Executivul va lua o decizie după finalizarea acestei analize. Continuarea pe G4Media.ro.

 

De ce Transnistria este atât de importantă pentru Rusia (HotNews.ro)

Transnistria este o formațiune artificială care este complet dependentă politic de Rusia. Kremlinul acționează asupra Moldovei, folosindu-și puterea economică și exploatând și situația volatilă din Transnistria pentru ca să preseze guvernul moldovean să nu adere vreodată la UE sau la NATO.

Statul separatist autoproclamat, oficial numit Republica Moldovenească Nistreană, are o suprafață de 4.163 kmp (cam cât un județ mic de la noi) și o populație de sub 500.000 de oameni.

Regiunea are capitala la Tiraspol (municipiu cu 130.000 de locuitori) și mai există cinci raioane: Dubăsari, Slobozia, Rîbnița, Camenca și Grigoriopol. Deși nu este recunoscut pe plan internațional, statul transnistrean are guvern, monedă proprie, constituție, armată și emite și pașapoarte.

Trei regiuni recunosc statul cu capitala la Tiraspol: Abhazia; Nagorno-Karabah și Osetia de Sud (și ele cu statut foarte controversat).

Moldova este o regiune pe care Rusia o consideră un posibil stat-tampon si Moldova reprezintă o preocupare constantă a Kremlinului, explică Tim Marshall în cartea „Prizonierii Geografiei”, citat de HotNews.ro.

„În practică, rușii controlează deja o parte din Moldova - regiunea numită Transnistria - teritoriu moldovean la est de râul Nistru - care desparte Moldova, de Ucraina. În viclenia lui, Stalin a strămutat un mare număr de ruși acolo, la fel cum a făcut și în Crimeea, după deportarea majorității populației tătare.

În Transnistria modernă, cel puțin 50% dintre locuitori sunt etnici ruși sau ucraineni, toți proruși. Când Moldova a devenit independentă, în 1991, populația rusofonă s-a răsculat și, după un scurt război, a declarat Republica Separatistă Transnistria. Un ajutor consistent l-a reprezentat armata rusă staționată acolo, Rusia având și în prezent 2.000 de militari în Transnistria”.

 

Hepatita misterioasă. Medicii sunt din nou în alertă după ce o boală necunoscută care îi afectează pe copii, apărută în străinătate, a ajuns şi în România (Adevărul)

Zeci de copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani s-au îmbolnăvit de hepatită acută severă fără ca virusurile care provoacă hepatită virală acută – virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – să fie detectate la vreunul dintre aceste cazuri. 11 ţări europene, printre care şi România, se confruntă cu această problemă. 10% din copiii care au făcut hepatita misterioasă au avut nevoie de transplant de ficat.

O fetiţă de 5 ani este primul caz în România.

Ceea ce se întâmplă constituie un motiv de îngrijorare, atrage atenţia prof.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti. De unde vine această îngrijorare? Din faptul că aceste cazuri grave de hepatită la copii au dus la situaţii în care patru copii britanici şi doi americani să necesite transplant hepatic, argumentează universitarul. „Medicii britanici au comentat că numărul acestor cazuri descrise în martie şi aprilie 2022 este mai mare decât toate cazurile raportate într-un an întreg, în 2018 sau 2019”, a subliniat acesta.

Specialistul recomandă ca, până vor exista mai multe date, toţi părinţii să înveţe să recunoască semnele hepatitei acute grave la cei mici. „Un astfel de copil are icter, adică este galben la piele şi la ochi; are o stare de oboseală extremă, foarte neobişnuită şi inexplicabilă prin efortul depus; are urini închise la culoare, precum berea brună sau ceaiul negru; are scaune foarte deschise la culoare – asemănătoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viaţă cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă”, enumeră medicul pediatru.

În plus, poate avea mâncărimi inexplicabile pe piele, fără semne de boală cutanată, precum şi sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv. „În general, copilul cu hepatită se simte mult mai rău decât arată. Dacă părintele identifică semne de hepatită la copilul său, trebuie să meargă cu el direct la spital, pentru că sunt necesare analize de urgenţă. Dacă analizele de ficat arată valori peste 500 UI la TGO şi TGP (enzime hepatice), este posibil să fie o astfel de hepatită”, atrage atenţia medicul pediatru.

Pe larg, în Adevărul.

 

Elena Udrea a atacat decizia de extrădare. Curtea de Apel din Sofia va da verdictul final (Libertatea)

Udrea a așteptat până în ultima zi, marți 26 aprilie, pentru a contesta decizia instanței din Blagoevgrad care, în urmă cu o săptămână, a hotărât să o trimită în România.

Potrivit legislației din Bulgaria, după depunerea contestației, Curtea de Apel de la Sofia va trebui să fixeze un termen de judecată în următoarele 5 zile. Decizia pe care o vor lua judecătorii de aici va fi una definitivă. Cât timp va dura această procedură judiciară, fostul ministru al turismului va rămâne în spatele gratiilor, conform deciziei instanțelor din țara vecină, explică Libertatea.

În cazul în care va ajunge în România, fostul demnitar va executa pedeapsa de 6 ani de închisoare, primită în dosarul „Gala Bute”, la Târgşor. Penitenciarul este rezervat femeilor și se află cel mai aproape de adresa de domiciliu a Elenei Udrea.

Elena Udrea a fost condamnată definitiv pe 7 aprilie 2022 de către Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, pentru luare de mită şi abuz în serviciu. În dimineața zilei pronunțării deciziei, Udrea a plecat din țară, însă, seara, ea a fost prinsă și reținută de polițiștii bulgari la granița cu Grecia, în punctul de trecere Kulata.

 
Revista presei românești - 27 aprilie 2022