Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine va scoate gazele din Marea Neagră (Panorama)

bsog_gaze_naturale_offshore.png

Primele gaze offshore din Marea Neagră vor fi scoase de compania Black Sea Oil and Gas
Primele gaze offshore din Marea Neagră vor fi scoase de compania Black Sea Oil and Gas
Sursa imaginii: 
blackseaorg.com

Guvernul trimite românilor vulnerabili cardul „Sprijin pentru România” prin Poștă: 250 lei / 2 luni (Newsweek) - Un român cheltuie lunar pe alimente de bază cu peste 50% mai mult ca un ungur, deşi câştigă în medie cu 20% mai puţin (Ziarul Financiar) - Ambasada Rusiei la București: Zvonurile despre boala lui Putin sunt la fel de neadevărate ca „masacrele” asupra civililor din Bucea (HotNews.ro) - Mark Galeotti: „Dacă va exista vreun puci împotriva lui Putin, nu va avea loc înainte de toamnă. Cred că lucrurile vor începe să arate cu adevărat rău în septembrie” (Republica) - Ce va face în prima zi de pace profesorul care a ținut cursuri din tranșee (Libertatea)

Cine va scoate gazele din Marea Neagră (Panorama)

După patru ani de întârzieri în Parlament, Legea Offshore a fost aprobată în ultima săptămână de ambele camere legislative. Proiectul merge acum la Cotroceni, pentru promulgare, iar primele gaze vor începe să fie extrase din largul Mării Negre în iunie.

Zăcămintele offshore sunt de ajuns să ne asigure consumul de gaze pentru aproximativ 20 de ani. Resursele totale disponibile aici sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, reiese din operațiunile de explorare finalizate deja și din estimările specialiștilor.

Comparativ, consumul anual al României este de 11-12 miliarde de metri cubi.

Primele gaze offshore vor fi extrase de compania Black Sea Oil and Gas (BSOG), deținută de fondul american de investiții Carlyle (unul dintre cele mai mari din lume), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

BSOG are, astăzi, cel mai avansat proiect din Marea Neagră. Asta pentru că majoritatea companiilor care dețin concesiuni aici au înghețat investițiile în urmă cu cinci ani, în perioada 2017-2018. Pe lângă lipsa cadrului legislativ, acestea au fost descurajate și de Ordonanța 114/2018, care impunea un cadru fiscal prohibitiv, scrie Panorama.

 

Guvernul trimite românilor vulnerabili cardul „Sprijin pentru România” prin Poștă: 250 lei / 2 luni (Newsweek)

Poşta Română a semnat, la sediul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), convenţia pentru distribuirea voucherelor sociale pe suport electronic pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile.

Distribuirea către destinatari a cardurilor va fi făcută la domiciliile acestora, într-un termen de maximum cinci zile lucrătoare de la primirea acestora din partea emitenţilor autorizaţi, întreaga perioadă de valabilitate a convenţiei fiind de 18 luni de la semnarea documentului.

Aproximativ trei milioane de persoane din categorii vulnerabile urmează să primească cardurile emise pentru programul temporar "Sprijin pentru România", care are alocat un buget de 3,1 miliarde lei, prin bugetul MIPE şi din fonduri europene nerambursabile.

Banii, oferiţi în patru tranşe până la sfârşitul acestui an, vor putea fi folosiţi pentru cumpărarea de produse alimentare de bază şi/sau pentru asigurarea de mese calde, informează Newsweek.

 

Un român cheltuie lunar pe alimente de bază cu peste 50% mai mult ca un ungur, deşi câştigă în medie cu 20% mai puţin (Ziarul Financiar)

Un român cheltuie lunar pe alimente 146 de euro, acesta fiind cel mai „scump“ coş de cumpărături din regiune, cu 55% peste valoarea celui din Ungaria, unde salariul mediu e cu 20% mai mare, arată o analiză făcută de Ziarul Financiar pe baza datelor Euromonitor şi Eurostat. Astfel, un român cheltuie lunar pe mâncare mai mult decât un ceh sau un ungur, deşi are salariul mediu net lunar mai mic decât aceştia.

Valoarea coşului de cumpărături poate fi influenţată de mai mulţi factori, principalii fiind preţurile şi cantităţile achiziţionate.

Spre exemplu, este cunoscut faptul că în România fenomenul risipei alimentare este des întâlnit, aşa că oamenii cumpără mai mult decât consumă şi apoi aruncă.

 

Ambasada Rusiei la București: Zvonurile despre boala lui Putin sunt la fel de neadevărate ca „masacrele” asupra civililor din Bucea (HotNews.ro)

Ambasada Rusiei la București a încercat miercuri să pună capăt zvonurilor cu privire la sănătatea precară a președintelui rus, Vladimir Putin, spunând că „speculațiile presei occidentale, des replicate și în România, despre boala” acestuia sunt „la fel de neadevărate” ca „masacrele” de la Bucea.

HotNews.ro reamintește că speculații privind starea de sănătate precară a lui Putin au început să apară de câteva săptămâni, ultima oară ziarul La Stampa a scris că Putin a fost operat de cancer.

Subiectul a fost comentat și de către Șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, generalul-maior Kyrylo Budanov. Acesta a spus că președintele Putin se afla într-o „stare psihologică și fizică foarte proastă și este foarte bolnav”, însă acesta nu a furnizat și probe în acest sens.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avut și el la un moment dat o intervenție pe subiect și a catalogat drept „ficţiune şi minciună" informaţiile privind problemele de sănătate pe care le-ar avea preşedintele rus Vladimir Putin.

 

Mark Galeotti: „Dacă va exista vreun puci împotriva lui Putin, nu va avea loc înainte de toamnă. Cred că lucrurile vor începe să arate cu adevărat rău în septembrie” (Republica)

„Este clar că avem de-a face cu un Putin diferit față de cel de acum, să spunem, doi ani. E cu doi ani mai în vârstă, dar a îmbătrânit și s-a deteriorat mult mai mult decât ar fi fost normal în această perioadă. Și acest lucru este semnificativ, pentru că cred că se manifestă în deciziile sale politice”, spune într-un interviu pentru Republica.ro Mark Galeotti, expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei. Pentru istoricul britanic, Putin de astăzi este mai periculos și mai impredictibil. Deconectat de lumea reală de către bula sa de yes-meni, lipsit de victorie, dar și de timp, dictatorul de la Kremlin ar putea recurge, în opinia sa, la un gest nebunesc, care, la începutul invaziei, ar fi părut improbabil: folosirea unei arme nucleare tactice în Ucraina.

În interviul acordat Republicii, Mark Galeotti spune că în acest moment, pentru aproape toată lumea din elitele rusești, „riscurile de a face ceva împotriva lui Putin sunt mult mai mari decât riscurile de a nu face nimic”. Însă lucrurile s-ar putea schimba în toamnă.

Pe 22 mai, Mark Galeotti se va afla în România, unde va susține la Ateneul Român conferința cu titlul „Hai să vorbim despre noul Putin”, în cadrul seriei de conferințe „Despre lumea în care trăim”, organizate de Fundația Humanitas Aqua Forte.

Citiți interviul pe larg pe portalul Republica.

 

Ce va face în prima zi de pace profesorul care a ținut cursuri din tranșee (Libertatea)

Fedir Șandor, profesor la Universitatea Națională din Ujgorod, a cărui fotografie a devenit virală după ce a ținut o serie de preegeri studenților săi chiar din tranșee, a povestit pentru Libertatea despre prima zi a războiului din Ucraina, despre cum au decurs discuțiile cu studenții în regim online din mijlocul iadului și despre ce va face în prima zi de pace.

„În primul rând, o să-mi rad barba. Apoi ies în oraș și o să beau o cafea și o să mă bucur de viața din jur”, promite Fedir Șandor. Sociologul crede însă că mai are de așteptat, pentru că luptele vor continua și numărul victimelor o să crească. Dar spune că Ucraina a învins deja: „Trebuie doar găsită o formulă teritorială și diplomatică a acestei victorii”.