Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? (Dela0.ro)

klaus_iohannis_summit_nato_uniti.jpg

Președintele Klaus Iohannis
Sursa imaginii: 
site-ul Administrației Prezidențiale

Ce ajutor a oferit România Ucrainei şi ce ar mai putea face (Adevărul) - Bogdan Chirițoiu (Consiliul Concurenței), despre scumpirile la benzină, RCA și speculă: "Fiat justitia, pereat mundus nu a fost niciodată dictonul meu favorit" (SpotMedia) - România contrastelor (Ziarul Financiar) - Au devenit profesorii mai exigenți cu elevii, după școala online, sau copiii au mai multe lacune? „Până anul trecut, copilul meu era de nota 10, acum primește numai note de 7” (Școala9.ro) - Repatrierea diasporei tech. Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă (Panorama)

Ce ajutor a oferit România Ucrainei şi ce ar mai putea face (Adevărul)

Opinia generală este că România s-a implicat şi a ajutat pe măsura puterilor sale Ucraina, dar există şi voci care cred că se putea face mai mult. „Adevărul“ a discutat despre această realitate cu trei experţi importanţi.

Valentin Naumescu, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi consul al României la Toronto, actualmente profesor la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj consideră că România a făcut, în general, ceea ce ar fi trebuit să facă. El a remarcat ajutorul oferit refugiaţilor, dar şi sprijinul politic consistent pentru Ucraina.

O altă perspectivă are Veronica Anghel, profesor de Ştiinţe Politice la cunoscuta universitate americană Johns Hopkins şi cercetător la Institutul Universitar European. Ea crede că România dă dovadă de „o oarecare delăsare“ şi spune că a fost chiar întrebată în SUA de ce autorităţile române nu se implică mai mult.

„Adevărul“ a căutat să afle şi opinia unui expert militar. Generalul Virgil Bălăceanu a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei şi reprezentant al Românei la Comandamentul NATO de la Bruxelles. Generalul Bălăceanu ştie care sunt aşteptările NATO şi spune că România a ajutat în măsura în care s-a putut - deşi, spune el, Polonia sau ţările baltice s-au implicat mai mult şi au trimis armament important Ucrainei. Există însă o explicaţie privind faptul că sprijinul oferit de România pe acest plan este mai puţin consistent.

 

Și dacă președintele Iohannis ar fi pierdut alegerile? (Dela0.ro)

Nu poate fi găsit astăzi nici măcar un criteriu concret care să justifice, în retrospectivă, încrederea și speranțele investite în Klaus Iohannis. E indiscutabil astăzi faptul că președintele Klaus Iohannis nu a fost răul cel mai mic în comparație cu soluțiile Victor Ponta sau Viorica Dăncilă. Cel mult, a simulat (cu succes) că ar fi răul cel mai mic.

Cei doi ani și jumătate pe care Klaus Iohannis îi mai are de petrecut la Palatul Cotroceni par o eternitate, un timp imposibil, de netolerat.

După mai bine de șapte ani cu fostul primar al Sibiului la vârful statului român, rezultatul președinției Iohannis este o mare farsă făcută cetățenilor, o înscenare politică de proporții, parcă menită să arate remarcabila impostură la care poate ajunge un personaj neremarcabil ghidat de orgoliu și însetat de ceremonial, scrie Dela0.ro.

România Educată e țara în care conducerile inspectoratelor școlare se schimbă după cum bate vântul politic, în timp ce președintele țării le amintește rânjind cetățenilor că el a emis un raport pe baza căruia trebuie să se facă reforma în învățământ.

România Sănătoasă e țara în care spitalele ard în timp ce președintele se folosește în campanie de pacienții incendiați pentru a puncta electoral. Apoi, pentru că interesele post-alegeri îi dictează, același președinte îi aduce la guvernare chiar pe adversarii arătați vârtos cu degetul pentru dezastrul sistemului intraspitalicesc.

Integral pe pagina Dela0.ro.

 

Bogdan Chirițoiu (Consiliul Concurenței), despre scumpirile la benzină, RCA și speculă: "Fiat justitia, pereat mundus nu a fost niciodată dictonul meu favorit" (SpotMedia)

Într-un interviu pentru SpotMedia.ro, Bogdan Chirițoiu a arătat că scumpirile din România, inclusiv cele la energie, carburanți și RCA, nu au avut la origine, din investigațiile de până acum, înțelegeri neconcurențiale ale companiilor.

Președintele Consiliului Concurenței a vorbit despre marile investigații ale instituției, firme românești vs firme străine, dar și despre viitoarea OUG a speculei, fără a putea preciza însă „ce înseamnă preț nejustificat de mare”.

Bogdan Chirițoiu a criticat mecanismul de plafonare a prețului la energie și a lăsat să se înțeleagă că actuala formulă ar putea fi modificată înainte să expire, în aprilie anul viitor.

„Am înțeles de la guvern că trebuie să-și facă niște calcule. Avem OUG, trebuie să vedem efectiv impactul ei, să vedem cât încasăm din suprataxare, cât ne costa subvențiile. Atunci vom ști exact”.

 

România contrastelor (Ziarul Financiar)

România noastră este plină de constraste, începând de la datele economice până la ceea ce vedem în jurul nostru.

Cea mai mare creştere economică din Europa din T1 – 6,5%, faţă de T1/2021 şi 5,2% faţă de T4/2021, datele fiind un şoc pentru toţi analiştii economici. În 2022, România va avea cel mai bun an economic din istorie, cu un PIB de 265 de miliarde de euro, dublu faţă de acum un deceniu.

VERSUS

La fiecare 100 de copii din satele din România 2 au abandonat şcoala în pandemie – copiii nu pot învăţa cu burta goală, conform ununi raport World Vision România.

“Eu, dacă aş fi la minister, aş pune pe primul loc masa caldă pentru elevi. Copiii nu pot învăţa cu burta goală. Capacitatea de concentrare le este afectată, iar atenţia lor se îndreaptă către alte lucruri. Se uită în bănci, se caută în ghiozdan, cer voie la toaletă. De multe ori am stat după ore ca să fac pregătire suplimentară cu copiii. Dar dacă le este foame copiilor, nu pot face faţă”, spune învăţătoarea Georgeta Dumitrache, care predă de 42 de ani într-un sat din judeţul Călăraşi.

Mai multe contraste în Ziarul Financiar.

 

Au devenit profesorii mai exigenți cu elevii, după școala online, sau copiii au mai multe lacune? „Până anul trecut, copilul meu era de nota 10, acum primește numai note de 7” (Școala9.ro)

Cei mai mulți elevi se simt extenuați și spun că în acest an școlar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, arată studii recente. Părinții reclamă o exigență crescută a profesorilor după ce elevii s-au întors fizic la școală. Expertul în educație Ovidiu Pânișoară și psihologul Mircea Dragu explică pentru Școala 9 că stresul indus de pandemie i-a afectat pe elevi și pe profesori deopotrivă. Important este, spun specialiștii, ca aceștia să nu se situeze pe poziții opuse, ci să se ajute reciproc.

 

Repatrierea diasporei tech. Ce îi determină pe o parte din IT-iștii români din străinătate să revină acasă (Panorama)

Salariile mari, dorul de casă și costurile mai mici de trai din România sunt doar câteva dintre motivele pentru care o parte dintre IT-iștii români din străinătate au decis să revină în țară de la izbucnirea pandemiei. Cei mai mulți o fac pentru a fi mai aproape de familie, pentru a-și crește copiii aici sau, în unele situații, pentru a pune umărul la dezvoltarea unor proiecte foarte complexe ale companiilor tech cu prezență în România.

Pe larg, pe portalul Panorama.