Adevărata criză din educaţie, despre care nimeni nu vorbeşte: Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri şi spălători de maşini (Ziarul Financiar)

Adevărata criză din educaţie, despre care nimeni nu vorbeşte: Doar jumătate dintre cei intraţi în clasa I în urmă cu 12 ani au ajuns să ia bacul. Restul devin chelneri, casieri şi spălători de maşini (Ziarul Financiar)

Degradarea competenţei corpului profesoral din cauza salariilor mici şi neglijarea investiţiilor în infrastructura şcolară au adus dezastrul în România: doar unu din doi copii înscrişi în clasa I ia bacul. Restul devin „carne de tun“ pentru munci necalificate în România şi în străinătate.

Cu toate proiectele de reformă în educaţie, o analiză input / out­put arată că doar 45% dintre cei care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani au luat bacul. Însumate pentru o perioadă de cinci ani, da­tele arată că, din cei peste un milion de elevi care s-au înscris în clasa I în România în perioada 2006-2010, doar 450.000 au ajuns în clasa a XII-a şi au promovat exa­menul de bacalaureat, arată datele centra­lizate de ZF.

Acesta este rodul a 30 de ani de subfinanţare a sistemului de învăţământ, atât la nivelul salariilor profesorilor, cât şi la nivelul infrastructurii şcolare. În loc să urmeze exemplul şcolilor private, să preia modelul şcolilor turceşti, franceze, britanice, sau europene din Bucureşti şi să construiască şi ei campusuri şcolare, liderii politici precum Ponta sau Năstase au ales soluţia individuală şi şi-au înscris copiii la şcoli private, lăsând sectorul de stat în paragină. Dacă în sectorul medical acum patru ani sub conducerea PSD/Dragnea s-a oprit hemoragia de valori prin triplarea salariilor, în şcoli ajung acum să lucreze ca profesori cel mai prost plătiţi absolvenţi dintr-o generaţie.

Un profesor cu studii superioare, ca debutant, câştigă 2.500 de lei net pe lună, cât un angajat de la Lidl, pe când un medic rezident câştigă 5-6.000 de lei net, iar un ofiţer de poliţie debutant câştigă 7- 8.000 de lei net.

În 2022 au absolvit bacalaureatul circa 91.000 de elevi, însă în anul şcolar 2009/2010, când ei erau în clasa I, numărul total de elevi înscrişi la clasa I era de peste 200.000 de copii, de peste două ori mai mare.

Patriotism vs naționalism | Cum a ieșit RoExit din grupurile de Facebook și a devenit partid politic (Europa Liberă)

Zeci de grupuri de Facebook propagă un discurs (ultra)naționalist și ajung să incite și să radicalizeze. Pericolul nu rămâne întotdeauna doar la nivel de rețea socială, ci coboară în stradă.

Oamenii din spatele conturilor naționaliste sunt principali promotori ai dezinformării, dar și primele victime ale propagandei, spun experții în dezinformare.

Aceasta deoarece au senzația că dețin adevărul absolut, iar când ceilalți nu reacționeză cum doresc ei, ajung să folosească orice mijloc pentru a-și impune punctul de vedere.

„RoExit” a fost un subiect intens dezbătut în special în ultima jumătate a lui 2021, pe unele grupuri și pagini publice de Facebook din România. Primul grup RoExit a fost creat în 2016, iar prima postare în 2017.

În 2017, au fost doar 63 de postări, 1.591 în 2018, 448 în 2019, 1.267 în 2020 și 5.702 în 2021. Dintre postările din 2021, trei sferturi au apărut în ultimele trei luni ale anului pe fondul apariției intenției de introducere obligatorie a certificatului verde.

Instabilitatea politică de la granițele României, izbucnirea conflictului din Ucraina, dar și renunțarea la impunerea măștii în spațiile publice au făcut ca interesul pentru subiect să scadă semnificativ în 2022.

Ce a rămas însă după agitația din social media de la finalul anului trecut este capitalizarea politică a ideii de RoExit. Trei clujeni - Robert Vitoș, Smaranda Nicoleta Lup și Sergiu Dan Grecu au cerut în aprilie înscrierea partidului RoExit la tribunal, iar cererea ar fi fost acceptată în 9 iunie, după cum anunțau fondatorii.

„Vom lupta pentru ieșirea din Uniunea Europeană, din OMS și din alte organizații cu caracter globalist. Ne vom îndepărta de FMI, de Banca Mondială și așa mai departe. Corporațiile multinaționale mulg România de bani și de forță de muncă, în timp ce poporul este ținut în sărăcie și deznădejde”, arată în mesajul public Robert Vitoș, un tânăr de 23 de ani, fondator al partidului.

ANALIZĂ Campioanele absorbției de bani din PNRR. Unde se situează România (Economedia)

Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania sunt campioanele absorbției banilor europeni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, acestea atrăgând peste 20% din fonduri în prezent, în timp ce majoritatea celorlalte state au atras doar prefinanțarea, inclusiv România. Țara noastră a trimis prima cerere de plată în luna mai, încă așteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru decontarea ei, iar Guvernul a „bifat” jaloane pe repede-înainte chiar și în ultima zi a termenului-limită, în fiecare dintre trimestrele încheiate până în prezent. Însă nici până la această oră banii atrași până acum din prefinanțări nu au fost cheltuiți.

Economedia a analizat care este stadiul planurilor naționale de redresare și reziliență în fiecare dintre statele membre care a elaborat un astfel de plan și unde se situează România în materie de implementare, comparativ cu alții.

PNRR prevede finanțări totale de 338 miliarde euro prin granturi și de 385,8 miliarde euro prin împrumuturi. Până acum au fost distribuite 54,04 miliarde euro din granturi și 19,91 miliarde euro din împrumuturi, mare parte dintre acestea fiind prefinanțări.

Eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă, un ajutor enorm dat de ucraineni României (Adevărul)

Analiştii militari şi cei în securitate naţională spun că eliberarea Insulei Şerpilor de sub ocupaţie rusă este un ajutor dat de ucraineni României, având în vedere că ruşii erau la doi paşi, cu tot cu pericolul aferent adus de sistemele de rachete şi de radare, care puteau lovi Gurile Dunării, Delta, municipiul Constanţa sau Baza Mihail Kogălniceanu unde sunt şi militarii NATO

Rusia a pierdut Insula Serpilor şi odată cu ea şi echipamente militare de aproape un miliard de dolari, iar din punct de vedere strategic victoria militarilor ucraineni vine, între altele, cu un puternic sprijin pentru viitoarele demersuri ale României de exploatare a zăcămintelor de gaze din zona economică exclusivă.