Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Recensământul s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori (Contributors)

vasile_ghetau.jpg

Sursa imaginii: 
HotNews.ro

Cum arată seceta într-o comună cu finanţări de jumătate de milion de euro pentru agricultori: după subvenţii, deşertul (Libertatea) - ”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare (CursDeGuvernare) - De ce se transformă litoralul românesc în „Militari Residence“? (Ziarul Financiar)

Recensământul s-a încheiat. Se profilează o populație rezidentă înregistrată de 18,2 milioane locuitori (Contributors)

Recensământul Populației și al Locuințelor 2021 și-a încheiat faza cea mai importantă – înregistrarea populației și locuințelor. După primele operațiuni de verificare, corectare și validare a chestionarelor vom cunoaște spre sfârșitul anului rezultatele provizorii. Din datele centralizate zilnic la Institutul Național de Statistică se poate contura, cu prudență și inerente estimări, o cifră fie și aproximativă a populației rezidente recenzate pe județe la sfârșitul ultimei zile de recenzare, duminică 31 iulie 2022.

Sociologul Vasile Ghețău estimează 18,2 milioane locuitori.

Cinci județe erau recenzate total la 25 iulie (în raport cu cea estimată de INS). E vorba despre Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Teleorman și Vrancea.

La aceeași dată, 25 iulie, erau 11 județe cu grad de recenzare între 99,9 și 77,2 la sută.

Surprinde imensa proporție a bucureștenilor nerecenzați – 22 la sută! Aproape un sfert din populația rezidentă estimată de INS. Și la timișoreni, ieșeni, sibieni, constănțeni și brașoveni proporțiile sunt mari. Ei sunt de fapt locuitorii orașelor respective și ei au împins în jos gradul de recenzare, nu ceilalți locuitori ai județelor. Cu alte cuvinte, se pare că în populațiile cele mai instruite din aceste județe, din marile orașe, filozofia anti-recenzare la domiciliu a fost mai răspândită.

Institutul Național de Statistică se află în faza de finalizare a celei mai dificile faze a Recensământului Populației și al Locuințelor 2021, operațiunea statistică cea mai importantă pe care a desfășurat-o și o desfășoară în ultimii 10 ani.

Ce urmează? Citiți mai mult pe portalul Contributors.

 

Cum arată seceta într-o comună cu finanţări de jumătate de milion de euro pentru agricultori: după subvenţii, deşertul (Libertatea)

156 de mii de hectare de terenuri agricole din 20 de județe sunt afectate de secetă. Libertatea vă prezintă un studiu de caz: comuna Smeeni, Buzău, unde lupta pentru supraviețuire a căpătat o ironie amară. Pentru a primi subvenția promisă de Ministerul Agriculturii, sătenii trebuie să-și țină animalele în viață încă trei luni.

Pentru două lucruri e cunoscută comuna Smeeni, care are 7 sate şi în jur de 6.600 de locuitori: oborul de vite şi izvorul despre care din anul 1926 s-a răspândit vestea că are puteri vindecătoare.

Conform site-ului APIA, agricultorii din comuna Smeeni au încasat, pentru anul 2021, subvenţii numeroase, în valoare totală de sute de mii de euro, bani europeni. Fondurile au fost distribuite prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Primăria Smeeni a primit în jur de 554.000 de euro pentru „servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale”. Persoanele fizice şi juridice din comună au încasat subvenţii cu valori variabile, de la câteva zeci de euro la câteva mii de euro.

Cum au fost folosiţi aceşti bani e greu de spus. Pe câmpurile comunei, porumbul uscat şi mic a fost tăiat şi strâns. Pajiştile unde pasc vacile, oile şi caprele sunt un deşert absolut. Monotonia e întreruptă doar de mormane de gunoaie şi moloz şi fântâni cu pârghii sau scripeţi.

Vedeți fotoreportajul de la Smeeni în Libertatea.

 

Marea demisie se face mai mică. De ce nu mai sunt românii la fel de dornici să schimbe job-ul (Panorama)

Piața muncii pare mai volatilă ca niciodată. Dacă la început de an, candidații erau cei care „făceau legea” în procesul de recrutare, iar angajații se mutau cu ușurință de la o companie la alta, pe salarii mai mari, beneficii variate și cu garanția unui program flexibil, paradigma pare că se schimbă iar.

În ultima perioadă, experții din piața muncii constată un apetit scăzut pentru ofertele de recrutare de pe site-urile de specialitate. Tendința se resimte nu doar în străinătate, ci și în România, unde oamenii au devenit reticenți în a-și mai schimba jobul și au un comportament total diferit de cel pe care îl aveau la început de 2022.

Explicațiile sunt destul de simple, susțin specialiștii și studiile consultate de Panorama.

Printre motivele pentru care oamenii preferă să stea pe loc, la actualul job, se numără incertitudinea economică, inflația galopantă și nesiguranța zilei de mâine. Burnout-ul, tot mai accentuat în rândul angajaților, coroborat cu dificultatea de a menține un echilibru între viața privată și cea profesională, înclină, de asemenea, balanța spre păstrarea jobului.

Oamenii pur și simplu simt că nu mai dispun de suficiente resurse pentru a se adapta la noile schimbări generate de mutarea într-o altă companie.

 

”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare (CursDeGuvernare)

România târâie după ea, de 30 de ani, un model de dezvoltare care împiedică convergența omogenă către nivelul de dezvoltare european. Nu a existat niciun plan politic de atenuare a inegalităților și nici nu au fost create condițiile necesare pentru dezvoltarea naturală și circulația firească a capitalurilor. Rezultatul este coagularea a 3-4 Românii – foarte diferite între ele atât ca grad de dezvoltare cât și ca perspectivă de viitor.

Dezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.

Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României (PIB). Economia Capitalei a fost cât cea a primelor șase cele mai puternice județe la un loc, respectiv Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov și Iași (”campioanele” regiunilor pe care le reprezintă). Dacă adăugăm și județul Ilfov, regiunea a generat 27,2% din economia națională, mai mult decât dublul regiunii de pe locul al doilea, Nord-Vest.

Continuarea pe pagina CursDeGuvernare.

 

De ce se transformă litoralul românesc în „Militari Residence“? (Ziarul Financiar)

Regulile urbanistice permit construcţia blocurilor şi de 25 de etaje, clienţii vor preţuri mici şi apar noi loturi tot mai aproape de apă

Livrările de locuinţe în Mamaia Nord -Năvodari au crescut de cinci ori în cinci ani şi au ajuns la 3.000 de apartamente finalizate în 2021 faţă de 20-30 pe an în urmă cu 20 de ani.

După ce zona aminteşte în unele locuri de cartierele low-cost ale Bucureştiului precum Militari Residence – care aparţine oficial de Chiajna, tot mai mulţi dezvoltatori se uită acum şi la Neptun-Olimp.

Construcţiile de blocuri de 10-15 sau chiar 25 de etaje vor con­tinua pe litoral şi vor lua cu asalt şi zona de sud, din Neptun-Olimp pe măsură ce dezvol­tatorii explică faptul că indicii urba­nistici permit construcţiile înalte, iar clienţii vor apartamente cu preţuri accesibile pentru ca acestea să ofere un randament cât mai mare.

Turiştii se împart în două tabere - sunt cei care apre­ciază noile apartamente deoa­rece le pot în­chi­ria în regim hotelier la un preţ mai mic şi pot beneficia de un spaţiu mai mare – ele­ment important în cazul fami­liilor cu copii, dar şi cei care explică faptul că staţiunea se transformă într-un cartier-dormitor.

În cazul hotelierilor, cei care conduc unităţi mai mici explică faptul că nu resimt o concurenţă din partea apartamentelor închiriate, în condiţiile în care sunt categorii diferite de turişti care apelează la astfel de soluţii, mai scrie Ziarul Financiar.